Stelian Ion inchide gura UDMR-ului: „Deciza CJUE pune definitiv capat dezbaterii publice conform careia desfiintarea SIIJ ar trebui insotita de anumite garantii”
Proiectul de lege privind desfiintarea Sectiei pentru Investigarea Infractiunilor din Justitie (SIIJ) elaborat de Guvern se intemeiaza pe argumentele pe care si Curtea de Justitie a Uniunii Europene (CJUE) le-a retinut, precizeaza, miercuri, Ministerul Justitiei, intr-o analiza a Hotararii instantei europene cu privire la statul de drept si organizarea sistemului judiciar din Romania.
„Proiectul de lege privind desfiintarea SIIJ elaborat de guvern se intemeiaza pe argumentele pe care si CJUE le-a retinut, iar in procesul de desfiintare a SIIJ trebuie avute in vedere:
1) exigenta statuata literal conform careia reglementarea continutului unor proceduri penale impotriva judecatorilor si a procurorilor nu poate avea drept consecinta nici prelungirea duratei anchetelor privind infractiunile de coruptie sau slabirea in orice alt mod a luptei impotriva coruptiei,
2.) constatarea ca Decizia 2006/928, se refera la organizarea sistemului judiciar si la lupta impotriva coruptiei si ca
3.) Romania nu isi poate modifica legislatia astfel incat sa determine un regres al protectiei valorii statului de drept, fiind asadar obligata sa asigure evitarea oricarui regres in raport cu aceasta valoare a legislatiei in materie de lupta impotriva coruptiei”, precizeaza MJ.
„CJUE cere expres ca infiintarea unei astfel de sectii specializate sa fie insotita de doua tipuri de garantii: 1) prin care sa fie eliminat orice risc ca sectia sa poata fie folosita ca instrument de control politic al activitatii judecatorilor si procurorilor susceptibil sa aduca atingere independentei acestora si, 2) prin care sa se garanteze ca atributiile SIIJ vor fi exercitate asupra judecatorilor si procurorilor anchetati cu respectarea deplina a dreptului la o cale de atac eficienta si la un proces echitabil, a prezumtiei de nevinovatie si a dreptului la aparare astfel cum acestea decurg din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene.
Aceasta constatare pune definitiv capat dezbaterii publice conform careia desfiintarea SIIJ ar trebui insotita de anumite garantii precum si inlatura transant argumentatia conform careia simpla existenta a SIIJ ‘constituie o garantie legala a principiului independentei justitiei, sub aspectul componentei sale individuale, independenta judecatorului’, respectiv ca ‘se asigura, pe aceasta cale, o protectie adecvata a magistratilor impotriva presiunilor exercitate asupra lor, impotriva abuzurilor savarsite prin sesizari/denunturi arbitrare’.
In fine, sub rezerva verificarii si de catre instantele nationale, CJUE a constatat ca urmare a efectului combinat al numarului aparent considerabil redus de procurori incadrati in aceasta sectie, care nu ar dispune, in plus, nici de mijloacele, nici de experienta necesara pentru efectuarea unor anchete in cauze complexe de coruptie, si al volumului suplimentar de munca rezultat pentru acesti procurori din transferul unor astfel de cauze de la sectiile competente pentru instrumentarea acestora, normele care reglementeaza organizarea si functionarea SIIJ par a fi concepute astfel incat sa impiedice instrumentarea cauzelor in care sunt implicati judecatori si a procurori anchetati de aceasta structura, intr-un termen rezonabil”. mai afirma Miniutsrul Justitiei.
Curtea de Justitie a Uniunii Europene a decis, marti, ca este de competenta instantelor nationale sa verifice daca infiintarea Sectiei speciale de investigare a infractiunilor din justitie (SIIJ), care are competenta exclusiva de anchetare a judecatorilor si procurorilor, respecta cerintele prevazute de Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene.
Sase cereri de decizie preliminara au fost formulate in fata CJUE de instante din Romania in cadrul unor litigii intre persoane juridice, respectiv asociatii ale magistratilor sau persoane fizice, pe de o parte, si autoritati sau organe precum Inspectia Judiciara, Consiliul Superior al Magistraturii si Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie, pe de alta parte.
In sesizarile respective se reclamau modificarile aduse Legilor Justitiei in perioada 2017 – 2019 cu privire la infiintarea SIIJ, interimatul lui Lucian Netejoru la sefia Inspectiei Judiciare, raspunderea materiala a magistratilor pentru erorile judiciare.
CJUE a informat ca a examinat compatibilitatea cu dreptul Uniunii Europene a unei reglementari nationale care prevede infiintarea unei sectii specializate in cadrul Ministerului Public, care are competenta exclusiva de anchetare a infractiunilor savarsite de judecatori si de procurori.
„Curtea precizeaza ca, pentru a fi compatibila cu dreptul Uniunii, o astfel de reglementare trebuie, pe de o parte, sa fie justificata de imperative obiective si verificabile legate de buna administrare a Justitiei si, pe de alta parte, sa garanteze ca aceasta sectie nu poate fi utilizata ca instrument de control politic al activitatii judecatorilor si a procurorilor mentionati si isi exercita competenta cu respectarea cerintelor prevazute de Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene. In lipsa indeplinirii acestor cerinte, reglementarea mentionata ar putea fi perceputa ca urmarind instituirea unui instrument de presiune si de intimidare a judecatorilor, ceea ce ar aduce atingere increderii justitiabililor in Justitie. Curtea adauga ca reglementarea nationala in discutie nu poate avea ca efect nerespectarea obligatiilor specifice care ii revin Romaniei in temeiul Deciziei 2006/928 in domeniul luptei impotriva coruptiei”, se arata in decizia CJUE publicata marti.
Potrivit Curtii de Justitie a UE, „revine instantelor nationale sarcina de a verifica daca reforma care a condus in Romania la infiintarea unei sectii specializate in cadrul Ministerului Public insarcinate cu anchetarea judecatorilor si a procurorilor, precum si normele privind numirea procurorilor incadrati in aceasta sectie nu sunt de natura sa faca sectia mentionata permeabila la influente exterioare”.
„In ceea ce priveste Carta, revine instantelor nationale sarcina de a verifica daca reglementarea nationala in discutie nu impiedica examinarea intr-un termen rezonabil a cauzelor referitoare la judecatorii si la procurorii vizati”, a completat CJUE.
