Stoltenberg spune ca nu mai vrea o noua prelungire a mandatului sau de secretar general al NATO
Secretarul general al Aliantei Nord-Atlantice, Jens Stoltenberg, a declarat joi ca nu aspira ca tarile aliate sa-i prelungeasca inca o data mandatul la conducerea organizatiei transatlantice, care se va incheia la 30 septembrie, potrivit EFE, citata de Agerpres.
„Nu am nicio intentie sa caut o prelungire (a mandatului de secretar general)”, a declarat el la sosirea la reuniunea ministrilor apararii din tarile membre NATO, care are loc joi si vineri la Bruxelles.
Politicianul norvegian a facut aceasta precizare cand a fost intrebat daca ar fi dispus sa ramana la conducerea NATO pentru inca sase sau douasprezece luni daca statele membre i-ar cere acest lucru.
Mandatul lui Stoltenberg se incheie la 30 septembrie, dar tarile NATO, responsabile cu alegerea secretarului general, nu au desemnat inca un succesor. Si nici nu au aprobat o noua prelungire a mandatului lui Stoltenberg, secretar general al organizatiei transatlantice din octombrie 2014.
In februarie, Alianta a indicat ca Stoltenberg nu intentioneaza sa ramana la conducerea NATO dupa luna septembrie.
„Mandatul secretarului general Jens Stoltenberg a fost prelungit de trei ori si el a servit in total aproape noua ani” la conducerea Aliantei, a declarat atunci purtatoarea de cuvant a organizatiei, Oana Lungescu, adaugand ca Stoltenberg isi incheie mandatul in luna octombrie si „nu intentioneaza sa solicite o noua prelungire” a acestuia.
Stoltenberg a subliniat joi ca alegerea succesorului sau depinde de cei 31 de aliati din NATO.
„Sunt responsabil pentru toate deciziile pe care aceasta Alianta trebuie sa le ia, cu exceptia uneia, si anume cea referitoare la viitorul meu, pe care trebuie sa o decida cei 31 de aliati”, a spus el.
Intrebat daca aceasta declaratia lasa deschisa usa pentru o noua prelungire a mandatului sau, Stoltenberg a raspuns ca spune „exact acelasi lucru” pe care l-a spus „tot timpul” si ca nu si-a schimbat planurile sau intentiile.
In cadrul reuniunii, ministrii aliati vor aborda sprijinul pe care il acorda Ucrainei pentru a se apara impotriva invaziei ruse, iar Stoltenberg a subliniat ca Kievul „are nevoie de mai multe tipuri de sprijin”, apreciind ca „cea mai mare parte a atentiei se va concentra, s-a concentrat si va continua sa se concentreze asupra importantei mentenantei” armelor livrate.
„Sa ne asiguram ca toate sistemele care sunt deja acolo functioneaza asa cum ar trebui, adica au munitia, piesele de schimb, mentenanta si capacitatea de reparare necesara pentru ca acestea sa functioneze pe toata durata ofensivei”, a explicat el.
Politicianul norvegian s-a referit la aderarea Suediei la Alianta, care nu a fost inca ratificata de Ungaria si Turcia.
„Este posibil sa avem Suedia in cadrul aliantei la summitul de la Vilnius. Nu pot garanta ca acest lucru se va intampla, dar continui sa lucrez din greu pentru a asigura aderarea Suediei cat mai curand posibil”, a declarat el.
Intrebat despre stationarea de arme nucleare ruse in Belarus, Stoltenberg a subliniat ca retorica nucleara a Moscovei este „nesabuita si periculoasa”.
„Rusia trebuie sa stie ca un razboi nuclear nu poate fi castigat si nu trebuie sa fie purtat niciodata”, a subliniat el.
Secretarul general a declarat ca „urmarim indeaproape” ceea ce face Rusia, dar a precizat ca, „pana in prezent, nu am observat nicio schimbare in postura ei nucleara care sa necesite o schimbare a posturii noastre”.
In orice caz, el a remarcat ca se constata un „tipar” in comportamentul Rusiei, potrivit caruia „Rusia a investit masiv in noi capacitati nucleare moderne si a desfasurat mai multe capacitati nucleare, inclusiv in apropierea granitelor NATO”.
Stoltenberg a spus ca Alianta nu a raspuns la acest „tipar” decat prin „cresterea gradului de pregatire a fortelor sale, sporindu-si prezenta pe liniile de la frontiera estica”, si a adaugat ca aliatii vor ramane vigilenti la orice fel de evolutie.
Referitor la noul angajament de a investi cel putin 2% din PIB in cheltuielile pentru aparare, pe care liderii aliati spera sa il aprobe la summitul din iulie din Lituania, Stoltenberg a sperat ca acesta va „intra in vigoare imediat”.
