Tariceanu, scrisoare deliranta adresata lui Klaus Iohannis. Manipularile de la Antena 3 sunt prezentate drept dovezi de netagaduit
Presedintele Senatului, Calin Popescu Tariceanu, ii cere presedintelui Klaus Iohannis, intr-o scrisoare deschisa, sa semneze urgent revocarea din functie a procurorului general Augustin Lazar, sustinand ca nu se poate tolera ca „procurorii onesti ai Romaniei sa fie condusi de un complice al regimului securisto-comunist”.
„Domnule Presedinte Klaus Iohannis, va scriu pentru a-mi exprima revolta in fata unei situatii de o gravitate extrema care razbate din mass-media ultimelor zile si despre care nu ati binevoit sa aveti pana acum vreo reactie. Este vorba despre dezvaluirile terifiante potrivit carora procurorul general al Romaniei, persoana care ar trebui sa fie un model de etica si de conduita pentru magistratii acestei tari, s-ar fi numarat printre personajele de trista amintire care faceau jocurile murdare ale fostului regim comunist”, precizeaza Tariceanu in scrisoarea deschisa.
Presedintele Senatului afirma ca Augustin Lazar nu a negat faptele, ci a incercat doar sa ocoleasca raspunderea reala pe care ar fi avut-o in ceea ce priveste persecutarea disidentului Iulius Filip, arestat, anchetat, sicanat, torturat si lipsit de libertate de catre regimul comunist.
„Dle Presedinte, stim bine, Romania a ratat sansa istorica de a avea o lege a lustratiei in 1990 si a pierdut ocazia de a transpune in viata Punctul 8 al Proclamatiei de la Timisoara, care ar fi barat accesul in functiile inalte ale fostilor securisti si comunisti de varf si ar fi contribuit major la asanarea societatii. Faptul ca am ratat aceasta sansa nu trebuie sa presupuna automat, insa, dreptul celor care au scapat atunci neatinsi de rigorile legii, ori macar ale moralei, sa ni se infatiseze astazi drept repere morale si profesionale ori, mai grav, sa devina actori de prim rang ai impartirii legii. Inclin sa cred ca altul era sensul celebrului manifest nouazecist «Apel catre lichele» al unuia dintre admiratorii dvs. Nu vreau sa ajungem intr-o zi sa constatam ca prabusirea comunismului a conservat intact, din pacate, dreptul copiilor tortionarilor nostri de a ajunge, in timp, tortionarii copiilor nostri. Fara atitudini ferme, mi-e teama ca deznodamantul va fi inevitabil”, continua Calin Popescu Tariceanu.
Revenind la „cazul socant al procurorului general Augustin Lazar”, Tariceanu sustine ca se impune clarificarea de urgenta, in contextul faptelor prezentate de media, a apartenentei ori nu a acestuia la grupul procurorilor comunisti absolventi ai celebrei Scoli de la Bran. „Cum se stie, acea scoala a format, incepand din 1969, toti procurorii care aveau sa fie folositi in aplicarea directivelor partidului comunist si ale Securitatii privind anchetarea si reprimarea brutala a tuturor cetatenilor romani care indrazneau sa miste in front. O scoala care, prin profesori provenind din Militie, Securitate si de la Academia «Stefan Gheorghiu», instruia procurorii comunisti, atent selectati, cum se faceau anchetele «speciale» pe baza de tortura, santaj, substante halucinogene, cum sa inchida ochii la abuzurile anchetatorilor din Securitate, cum sa santajeze judecatorii care nu erau dispusi sa «coopereze» suficient, cum sa li se faca inscenari avocatilor, cum sa se accepte neconditionat mandatele Securitatii de perchezitie, ori de arestare, pe baza de probe falsificate si multe altele asemenea. De-a lungul anilor, ne amintim ca au aparut marturii directe vizavi de aceste practici odioase”, adauga Tariceanu.
Presedintele Senatului afirma ca, „din nefericire, aceste fapte au continuat sa fie atent mascate dupa caderea comunismului, cu largul concurs al serviciilor secrete, care au ajutat la conceperea unor mape profesionale incomplete in cazul multor magistrati”.
El sustine ca in acest caz se afla si actualul procuror general „a carui mapa profesionala a fost atent albita de prietenii lui din umbra”.
„Dl. Augustin Lazar, pus in fata dovezilor de netagaduit, a recunoscut rolul jucat in cazul disidentului Iulius Filip, dar sustine ca era vorba de un rol minor. Il vom crede pe cuvant? Vom lasa lucrurile asa cum sunt? Vom continua sa toleram ca procurorii onesti ai Romaniei sa fie condusi de un complice al regimului securisto-comunist? Cred ca sunt cateva intrebari care nu pot avea decat un singur raspuns. Va cer, astazi, dle. presedinte, sa va intrati in rolul constitutional de garant al democratiei si sa semnati urgent decretul de revocare din functie a procurorului general, o solicitare care, independent de faptele sus mentionate, care nu fac decat sa agraveze lucrurile, v-a fost deja transmisa de ministrul justitiei. Aveti astazi ocazia sa dovediti ca independenta justitiei pe care o clamati in fiecare zi nu este doar un slogan electoral, ci un principiu in care credeti cu adevarat”, incheie Calin Popescu Tariceanu.
Procurorul general, Augustin Lazar, spune ca afirmatiile potrivit carora ar fi facut politie politica reprezinta o „dezinformare” care este contrazisa de adeverintele Consiliului National pentru Studierea Arhivelor Securitatii (CNSAS), in care se precizeaza ca nu exista documente din care sa rezulte calitatea sa de lucrator sau de colaborator al securitatii.
„Resping categoric afirmatiile nefondate lansate in spatiul public, in cursul zilei de azi, 2 aprilie 2019, de catre anumite persoane interesate, potrivit carora as fi facut politie politica. Aceasta dezinformare este contrazisa de adeverintele Consiliului National pentru Studierea Arhivelor Securitatii (CNSAS) din datele de 18 iunie 2009, 14 februarie 2019, 27 februarie 2019, acte publice ce pot fi consultate pe site-ul acestei institutii si in care se precizeaza ca nu exista documente din care sa rezulte calitatea mea de lucrator sau de colaborator al securitatii”, precizeaza Lazar, care da publicitatii si adeverintele CNSAS.
Purtatorul de cuvant al PSD, deputatul Lia Olguta Vasilescu, ii solicita procurorului general al Romaniei, Augustin Lazar, sa isi dea demisia imediat si sa isi ceara scuze public „pentru ca a ocupat aceasta inalta functie din sistemul judiciar romanesc, desi a intreprins actiuni de politie politica in timpul regimului comunist”.
Luju.ro a scris ca Augustin Lazar „a refuzat in doua randuri sa elibereze un disident anticomunist”, Iulius Filip. „In anii ’80, dupa ce i-a trimis un pamflet lui Nicolae Ceausescu si si-a exprimat printr-o scrisoare sprijinul fata de miscarea anticomunista “Solidaritatea” din Polonia, Iulius Filip a fost anchetat si arestat in mai multe randuri (..) In final, acesta fost condamnat la o pedeapsa de 5 ani si 4 luni inchisoare cu executare pentru “propaganda impotriva orandurii socialiste””, scrie sursa citata, care sustine ca Iulius Filip a incercat de doua ori sa fie liberat conditionat, fiind refuzat de o comisie condusa de procurorul Augustin Lazar.
Procurorul general, Augustin Lazar, a precizat ca intre 1985-1986 a fost procuror criminalist la Procuratura Alba Iulia si a indeplinit, periodic, atributii privind Comisia de propuneri pentru liberare din cadrul Penitenciarului Aiud, care examina situatia condamnatilor ce indeplineau fractia de pedeapsa pentru liberare conditionata. El subliniaza ca aceasta comisie nu dispunea eliberarea detinutilor, ci doar verifica indeplinirea criteriilor tehnice pentru eliberare.
„Contrar afirmatiilor lansate de unele institutii de presa, rolul acestei comisii nu era de a dispune punerea in libertate a unor condamnati, acesta fiind exclusiv atributul instantei de judecata, ci de a verifica indeplinirea criteriilor tehnice prevazute de art. 59-60 din Codul penal din 1969: indeplinirea unei fractii minime obligatorii din pedeapsa ce se executa si inexistenta rapoartelor de sanctionare disciplinara”, arata Lazar.
El adauga ca pedepsele cu inchisoarea se executau in temeiul mandatelor de executare emise in baza unor hotarari judecatoresti definitive de condamnare, iar procesele-verbale ale Comisiei pentru liberare conditionata se trimiteau instantei de judecata competente a hotari, persoanele condamnate putandu-se adresa instantei de judecata si in cazul unor constatari negative ale Comisiei.
„Avand in vedere perioada lunga de timp care a trecut, precum si imposibilitatea consultarii unor documente originale (in special a hotararii judecatoresti emise in cauza respectiva) care sa probeze situatia evocata, precizez ca nu pot confirma aspecte concrete referitoare la persoana despre care se face referire in articolele de presa”, mai spune Augustin Lazar.
