„Teheranul se va gandi la o lovitura asimetrica”. Cristian Diaconescu explica ce se intampla acum in Orientul Mijlociu

analize

Cristian Diaconescu, fost ministru de Externe, considera ca intreaga lume se confrunta cu „un moment exploziv” dupa ce Statele Unite l-au eliminat pe generalul Qassem Soleimani.

„Din punctul de vedere al Orientului Mijlociu, dar si la nivelul securitatii globale, este un moment exploziv. Practic, incepand cu anul 2016-17, cand Statele Unite au decis sa iasa din acordul nuclear cu Iranul, situatia, relatiile dintre cele doua state, ca de altfel si cea regionala, au evoluat extrem de negativ.

Am avut, practic, momente cand, inclusiv general Soleimani a condus, din perspectiva Teheranului, o dezvoltare la nivel regional din Liban pana in Yemen, generand tensiuni, conflicte foarte complicate, multe dintre ele soldandu-se cu victime, inclusiv cetateni americani. In acest moment, practic, intregul serviciu militar desfasurat in zona, ca de altfel si cel diplomatic de la nivel global, sunt in alerta maxima. Se asteapta un moment de retaliere din partea Teheranului, care poate avea loc in Orientul Mijlociu, in Stramtoarea Ormuz, de exemplu, unde traficul de energie este cunoscut a fi cel mai cunoscut din lume sau chiar in America Latina.

Se pare ca Teheranul se va gandi la o lovitura asimetrica partial previzibila, dar, in orice caz, situatia este cat se poate de confuza, evident si Congresul american s-a sesizat pentru ca daca e vorba de competente privind astfel de lovituri punctuale, intr-adevar presedintele are aceasta baza legala. In ceea ce priveste declararea unui razboi sau intrarea intr-un razboi a Statelor Unite, aceasta e o chestiune care tine de competenta Congresului”, a spus Cristian Diaconescu la Digi24.

„In acest moment si germanii desfasurati in Irak sunt in cazarma. Se pune problema celor 5000 de soldati americani care se afla in Irak acum cand discutam. Bazele americane din Qatar, pe de-o parte situatia era oarecum previzibila, pe de alta parte, Soleimani era acel tip de personaj care, formal, era destul de agresiv in sprijinirea violenta a intereselor Iranului in zona, pe de alta parte era si un partener de discutii informale. O intelegere in acest sens s-a realizat cu el in momentul in care SUA si alte forte occidentale au intervenit impotriva Statului Islamic in Irak si Siria. El, atunci, si-a asumat in numele Iranului o pozitie pasiva, lasand ca desfasurarile militare americane orientate impotriva ISIS sa continue, pe de alta parte, este cel care conducea si militiile Hezbollah si militiile Houthi din Yemen care lupta cu Arabia Saudita, deci din punct de vedere regional, era un jucator agresiv, hotarat, determinat, al Iranului, folosind mijloace total neortodoxe, in mod evident, in a isi promova interese si implicit ale statului iranian.

Probabil ca Teheranul nu va reactiona imediat, sigur ca aranjamentele regionale vor incerca intr-o forma sau alta sa diminueze pericolul pentru a nu deveni iminent sau pentru a nu genera un razboi generalizat prin proxy, Israelul este in stare de alerta, evident, premierul Netanyahu si-a scurtat o vizita in Grecia intorcandu-se la Tel Aviv, deci din acest punct de vedere, sigur, in plan politic se lucreaza, nu stiu, insa, care este marja in care se mai poate discuta in acest moment pentru ca, intr-o forma sau alta, in mod sigur Teheranul va reactiona”, a completat fostul ministru de Externe.

„Posibil, exista astfel de lovituri pre-emptive, se intampla, in orice caz tot in ideea de a preveni o actiune ulterioara. In orice caz, gestul Statelor Unite a fost criticat nu numai de, sa zicem, criticii traditionali – Rusia si China, dar si de Franta. A iesit la un nivel mai redus Amelie de Montchalin, care este o buna cunoscatoare a spatiului oriental, ea fiind ministru adjunct de Externe dar, in orice caz, si Franta s-a raliat criticilor din Consiliul de Securitate in legatura cu aceasta decizie a Administratiei Trump.

De regula, dupa o astfel de lovitura, iese presedintele SUA, explicand ratiunile care au stat la baza unei astfel de decizii, acum a iesit ministrul de Externe. In general, explicatia se refera la prevenirea unor acte violente ulterioare.

E destul de complicat deocamdata, tema este la cald. In orice caz, din punctul de vedere al administratiilor anterioare, ca si a acestei administratii, o astfel de decizie se ia ca parte a unui plan. Adica, de regula, eu stiu ca nu este o decizie singulara, punctuala, aici n-ar trebui sa vorbim de emotii, de tentatia razbunarii… Nu. Sunt elemente, poate preventive, dupa cum spune Pompeo, poate facand parte dintr-un plan mai larg, in orice caz, un tip de quid pro quo a existat in urma cu cateva saptamani, un contractor american a fost ucis in Irak, dupa care aviatia americana a bombardat niste baze militare din Irak sustinute de iranieni, dupa care, siitii au atacat ambasada Statelor Unite, deci este vorba de o escaladare in acest moment. Inca o data, in functie de cum se va orienta Teheranul, vom vedea in ce masura situatia poate fi calmata sau nu.

Situatia intre SUA si Iran, in context regional, este atat de complicata si atat de grava, incat adaugarea acestui eveniment facuta doar pe baze emotionale ar fi inacceptabila. Sigur ca trebuie sa mai existe si altceva in context.

In primul rand trebuie sa isi protejeze interesele oriunde in lume. In general, tintele de retaliere sunt militare sau diplomatice, deci din acest punct de vedere pana cand exista un anumit tip de stabilizare a situatiei, daca mai poate fi vorba de asa ceva, evident ca trebuie sa isi pazeasca asset-urile militare sau politico-diplomatice. In al doilea rand, sunt foarte multe zone si canale de comunicare nepublice prin care se incearca o acomodare a situatiei. Nu stiu daca din punctul de vedere al Iranului in acest moment mai exista vreo disponibilitate. Ceea ce in egala masura mi se pare o dezvoltare periculoasa ar fi abandonarea cu totul a acordului nuclear intre Iran si celelalte forte, natiuni la nivel global in afara SUA, pentru ca, atata vreme cat nu ai ceva mai bun de pus in loc, este o problema sa iesi dintr-un acord care vizeaza dezarmarea nucleara”

Intrebat daca vede vreo asemanare intre asasinarea lui Soleimani si asasinarea mostenitorului coroanei Habsburgice Franz Ferdinand in 1914, eveniment care a dus la declansarea Primului Razboi Mondial, Diaconescu spune ca o astfel de asemanare nu este „nimerita”:

„Nu, nu cred ca este nimerita, eu nu cred ca va exista un razboi deschis, nu cred ca nici Iranul nu isi poate asuma o confruntare, practic, cu toate statele din regiune, pentru ca SUA are marea majoritatea a natiunilor aliate, in timp ce Iranul, in afara de guvernul de la Baghdad, nici nu pot sa zic Irakul si guvernul de la Damasc, are prea putini aliati, iar relatia mai apropiata, in anumite momente, de Federatia Rusa si China, dupa parerea mea, este una de conjuctura, deci nu s-ar asocia in conditiile unui conflict deschis cu SUA, sub nicio forma.

Pe de alta parte, este evident, avand in vedere si perspectiva iconoclasta in care era prezentat Soleimani in mediile iraniene, dar si in afara Iranului, faptul ca se gandesc la un anume tip de raspuns, dar aici proportionalitatea conteaza cel mai mult”.

Statele Unite vor trimite inca aproximativ 3.000-3.500 de militari in Orientul Mijlociu, ca urmare a amenintarilor sporite la adresa trupelor americane din zona in urma uciderii generalului iranian Qassem Soleimani, au declarat vineri oficiali de la Washington, in timp ce secretarul american al apararii, Mark Esper, a decis sa-si anuleze concediul pe care si-l programase pentru luna ianuarie, relateaza agentiile Reuters si AFP, citate de Agerpres.

Potrivit respectivilor oficiali, care s-au exprimat sub conditia anonimatului, noii militari provin din Divizia a 82-a aeropurtata. Alti circa 750 de militari americani au fost deja trimisi saptamana aceasta in Kuweit. In perioada scursa din luna mai 2018, SUA au suplimentat cu circa 14.000 efectivele trupelor dislocate in Orientul Mijlociu.

Iranul a promis razbunare ”la momentul si locul potrivit” dupa uciderea intr-un raid pe aeroportul din Bagdad a generalului Qassem Soleimani, cel mai proeminent comandant militar iranian si arhitect al influentei sporite a Iranului in Orientul Mijlociu.

Oficiali americani au mai declarat agentiei Reuters ca secretarul apararii, Mark Esper, si-a anulat concediul pe care intentiona sa-l ia mai tarziu in cursul lunii ianuarie.

Comandant al Fortei Al-Quds, insarcinat cu operatiunile externe ale Gardienilor Revolutiei si reprezentant in regiune al ayatollahului Ali Khamenei, generalul Soleimani a murit vineri dimineata in urma unui raid executat de aviatia americana cu o drona asupra convoiului sau pe aeroportul din Bagdad. Odata cu el au fost ucise alte 7-9 persoane, conform diferitelor surse, printre cei ucisi numarandu-se si Abu Mehid al-Muhandis, comandantul secund al Hashd al-Shaabi, o coalitie de forte paramilitare irakiene dominata de factiuni pro-iraniene si ai carei militanti au luat cu asalt ambasada americana la Bagdad pe 31 decembrie.

Potrivit responsabililor americani si presedintelui Donald Trump, care a ordonat raidul, acesta a fost menit sa previna noi operatiuni ale Fortei Al-Quds, dupa ce actiunile acesteia au provocat moartea a numerosi militari americani sau din tari aliate ale SUA, ultima fiind un atac cu rachete comis saptamana trecuta asupra unei baze irakiene de la Kirkuk, soldat cu moartea unui subcontractant american si cu ranirea mai multor militari americani si irakieni.

Mai mult despre:


Comentarii: