The Economist, articol dur: „Politica din Romania este afectata de coruptie, o parte din ea este legata de Rusia”
Prestigioasa publicatie The Economist, una dintre cele mai influente din lume, a dat publicitatii vineri o analiza privind reactiile tarilor din Europa de Est fata de amenintarile Rusiei in legatura cu Ucraina. The Economist are o pozitie dura fata de Romania si Bulgaria, despre care spune ca in continuare sunt „afectate de coruptie”.
„In Romania si Bulgaria, lucrurile sunt mai complexe”, scrie The Economist dupa ce a prezentat situatia din tarile baltice. „Ambele sunt membre NATO. Dar politica lor este afectata de coruptie, o parte din ea fiind legata de Rusia. Acestea nu au fost intotdeauna entuziaste in legatura cu politicile SUA care leaga eforturile anticoruptie de securitatea regionala. Politicienii romani cer de ani de zile ca NATO sa isi sporeasca prezenta, desi cei bulgari minimalizeaza noile desfasurari pentru a evita provocarea alegatorilor cu simpatii rusesti. Cu toate acestea, ambele tari au fost furioase cand Rusia a cerut, la 21 ianuarie, ca NATO sa retraga fortele aliate de pe teritoriul lor. Pe 2 februarie, Joe Biden a anuntat, in schimb, desfasurarea a inca 3.000 de soldati in regiune”, a precizat The Economist.
Iata ce scrie in continuare The Economist despre situatia din Ungaria, Cehia si Polonia.
„In Europa Centrala, atitudinea fata de Rusia este cea mai ambivalenta. Viktor Orban, premierul populist al Ungariei, este prieten cu dl Putin si l-a vizitat la Moscova pe 1 februarie. El a copiat modelul de guvernare al dlui Putin, preluand controlul asupra mass-mediei si a sistemului judiciar din tara sa. De asemenea, a cumparat centrale nucleare rusesti, a incheiat acorduri pentru gazul rusesc care ocolesc Ucraina si a cerut in mod constant relaxarea sanctiunilor UE.
Milos Zeman, presedintele Republicii Cehe, este, de asemenea, apropiat de dl Putin. Dar Petr Fiala, noul prim-ministru ceh, este ferm in pas cu NATO si UE.
Guvernul polonez are, de asemenea, o anumita afinitate cu cel al dlui Putin. Acesta este conservator, religios si nationalist si se lupta cu UE din cauza eforturilor acesteia de a transforma judecatorii in pioni politici. Cu toate acestea, este cel mai aprig guvern antirusesc din Europa. Imperiul rus a stapanit o mare parte din Polonia in secolul al XIX-lea si a incercat sa rusifice populatia. In cel de-al doilea razboi mondial, Stalin a impartit Polonia cu Hitler si a executat o mare parte din elita sa. Multi polonezi vad Rusia ca pe o tara care a incercat sa ii elimine ca natiune”, a subliniat The Economist.
„Tarile din Europa de Est vor plati un pret pentru izolarea Rusiei, in special in domeniul energiei. In octombrie, Moldova a fost fortata sa incheie un acord costisitor cu Gazprom in domeniul gazelor naturale, iar cresterea facturilor la electricitate a fost aproape de a darama guvernul doamnei Kallas in ianuarie. Dar numai pentru tarile baltice, Rusia se afla printre primele cinci piete de export. In nicio tara, investitiile directe din Rusia nu reprezinta mai mult de o zecime din cele din UE, desi in unele zone acestea joaca un rol semnificativ.
In Narva (Estonia), de exemplu, aproximativ 30% din firmele din zona industriala a orasului sunt detinute de rusi, potrivit lui Vadim Orlov, directorul zonei. Oamenii de afaceri rusi doresc fabrici intr-o tara guvernata de statul de drept. De ce ar trebui ca Estonia sa sustina sanctiuni care ar putea ingreuna situatia pentru propriile intreprinderi detinute de rusi?
Unul dintre motive este ca si Rusiei ii place sa foloseasca sanctiuni. Doamna Kallas (prim-ministrul Estoniei) mentioneaza anul 2007, cand a ripostat la indepartarea unui memorial al soldatilor sovietici din Tallinn prin intreruperea aprovizionarii cu combustibil. Dumitru Alaiba, un deputat moldovean, isi aminteste de 2014, cand Rusia a lovit tara sa cu un embargo dupa ce a semnat un acord de asociere cu UE. ‘[Am] invatat ca a trata cu Rusia are riscuri’, spune dna Kallas. Daca legaturile dintre regiune si Rusia vor fi slabite si mai mult, dl Putin va fi de vina”, incheie The Economist.
