Zelenski si Lavrov au aparut la sediul ONU, ministrul de Externe al Rusiei s-a ferit insa sa apara in calea presedintelui Ucrainei. Amandoi au criticat ONU
Presedintele ucrainean Volodimir Zelenski, care se confrunta cu un razboi dur din partea Rusiei, a pus miercuri sub semnul intrebarii chiar rostul Natiunilor Unite. La scurt timp dupa aceea, cel mai inalt diplomat al Rusiei a facut o critica similara, scrie Politico.
Atat Zelenski, cat si Serghei Lavrov au aparut in persoana la o sesiune speciala tensionata a celui mai puternic organism al ONU, Consiliul de Securitate, la New York. Plangerile lor cu privire la modul abuziv in care ar actiona ONU vor gasi cu siguranta simpatie in randul multor tari care au incercat sa ramana neutre in razboi – tari pe care Ucraina si Rusia incearca sa le atraga de partea lor.
De fapt, si alte natiuni prezente au profitat de acest moment pentru a-si exprima frustrarile, nu doar fata de razboi, ci si fata de Natiunile Unite si de presupusele incalcari ale principiilor sale. Printre vorbitori s-au numarat lideri mondiali si diplomati de top, inclusiv secretarul de stat Antony Blinken.
Zelenski, imbracat in uniforma sa militara verde standard, a denuntat atrocitatile comise de Rusia in razboi si a vorbit despre sacrificiile pe care ucrainenii le-au facut pentru a-si apara suveranitatea de la invazia Kremlinului din februarie 2022. El a indemnat la sprijin pentru o propunere de pace ucraineana in 10 puncte.
Dar el si-a rezervat cele mai dure cuvinte pentru Consiliul de Securitate, indemnand membrii ONU sa suspende dreptul de veto al Rusiei ca membru permanent al organismului de 15 natiuni. De asemenea, el a cerut reforme mult mai ample, inclusiv o mai buna reprezentare a tarilor din Africa, Pacific si nu numai – apeluri care au fost reluate de unii dintre vorbitori.
„Soldatii ucraineni fac acum, cu pretul sangelui lor, ceea ce Consiliul de Securitate al ONU ar trebui sa faca prin votul sau. Ei opresc agresiunea si sustin principiile Cartei ONU”, a spus Zelenski.
El a adaugat ca „547 de zile de agresiune rusa in toata regula inseamna 547 de motive pentru schimbari in aceasta camera”.
Lavrov, care a evitat o intalnire fata in fata cu Zelenski, aparand dupa ce ucraineanul a plecat, a facut praf presupusa incapacitate a altor tari de a respecta valorile ONU, cum ar fi neinterventia in afacerile interne ale unei natiuni. Tintele sale au parut a fi in primul rand Statele Unite si Europa.
„Astazi, Occidentul apeleaza selectiv la norme si principii, de la caz la caz, exclusiv in functie de nevoile lor geopolitice parohiale”, a declarat Lavrov. „Acest lucru a dus la o zdruncinare a stabilitatii globale”.
El a adaugat: „Federatia Rusa a insistat si insista in continuare ca toate prevederile Cartei Natiunilor Unite sa fie respectate si aplicate nu selectiv, ci pe deplin, in modul lor complet si interconectat.”
Sesiunea Consiliului de Securitate a fost unul dintre cele mai dramatice evenimente ale Adunarii Generale a ONU din acest an, care reuneste liderii mondiali, primul la care Zelenski a participat in persoana de la invazia Rusiei din 2022.
Statele Unite fac la randul lor presiuni pentru reforme ale Consiliului de Securitate, inclusiv extinderea acestuia in moduri care sa includa mai mult natiunile cu economii mai mici. Blinken a acuzat Rusia ca ignora principiile de baza ale ONU si ca nesocoteste rezolutiile ONU.
„Invazia Rusiei in sine incalca pilonul central al Cartei ONU: respectul pentru suveranitatea si integritatea teritoriala a tuturor natiunilor”, a spus Blinken.
La randul sau, Lavrov a afirmat ca „SUA si aliatii sai incearca in mod deschis si fara menajamente sa privatizeze secretariatul ONU” in moduri care afecteaza tarile care sunt „incomode pentru Washington”.
Faptul ca Statele Unite, Rusia si China, sustinatoarea Rusiei, sunt membri permanenti, cu drept de veto, ai Consiliului de Securitate si sunt adesea in dezacord, face ca orice schimbare a sistemului ONU sa fie greu de realizat.
„Abuzul de dreptul de veto … nu poate fi acceptat de comunitatea internationala”, a avertizat premierul japonez Fumio Kishida.
Mai multi vorbitori au subliniat efectul global al razboiului asupra aprovizionarii cu alimente, a perturbarilor din sectorul energetic si a securitatii nucleare.
Chiar si viceministrul executiv chinez pentru afaceri externe Ma Zhaoxu a subliniat modul in care natiunile in curs de dezvoltare sunt „primele care suporta consecintele” a ceea ce el a numit in mod repetat „criza ucraineana”.
„Criza ucraineana a devenit ceea ce este astazi dintr-o varietate de motive profunde si complexe”, a spus Ma. „O criza ucraineana prelungita si extinsa nu este in interesul nimanui.”
Dar, intr-o digresiune la adresa Statelor Unite si a Europei, Ma a avertizat, de asemenea, tarile sa „inceteze sa mai abuzeze de sanctiunile unilaterale”.
Intre timp, cancelarul german Olaf Scholz a dat vina direct pe Rusia.
„Unii sustin ca acest razboi ar fi putut fi prevenit prin mijloace diplomatice”, a declarat Scholz, detaliind sutele de intalniri din 2014 incoace pentru a gasi o solutie diplomatica. „Toate aceste eforturi au esuat pentru ca una dintre parti, Rusia, a ales razboiul in locul diplomatiei”.
La inceputul reuniunii de miercuri, repezentantul rus la ONU, Vasili Nebenzia a ridicat obiectii de procedura, intreband de ce Zelenski a primit dreprtul de a vorbi atat de devreme in sesiune, prezicand ca intregul eveniment va fi un „spectacol”.
Premierul albanez Edi Rama, care a prezidat reuniunea deoarece tara sa este presedintele Consiliului de Securitate in aceasta luna, i-a replicat lui Nebenzia ca decizia a fost in limitele normale.
„Daca opriti razboiul, presedintele Zelenski nu va lua cuvantul”, a spus Rama.
