„Un Yellowstone pentru Europa”: Ambitia Romaniei pentru o noua si vasta rezervatie naturala
Sus, pe deal, se zaresc: forme intunecate, impunatoare, care se misca prin padurea deasa. Este un grup de bizoni care ratacesc salbatici in muntii Fagaras din Romania. Repoerterii stau in tacere alaturi de ghidul Razvan Dumitrache, in timp ce animalele pasc.
Aceasta zona a Transilvaniei, la marginea sudica a Muntilor Carpati, se numara printre cele mai salbatice locuri din Europa. Ursii bruni, lupii si linxul cutreiera dealurile impadurite – iar bizonii au fost recent reintrodusi dupa o absenta de 200 de ani, ca parte a activitatii Fundatiei Conservation Carpathia. Ambitiile FCC nu sunt mici: aceasta isi propune sa creeze cel mai mare parc national impadurit de pe continent. O rezervatie de 101.000 de hectare (250.000 de acri) de natura salbatica. Un Yellowstone pentru Europa, potrivit The Guardian.
„Ideea este de a crea un parc care nu numai ca va proteja padurile si fauna salbatica, dar va sprijini si comunitatile locale prin ecoturism si afaceri pozitive pentru natura”, spune Razvan.
Romania are peste 6 milioane de hectare de padure, din care o parte semnificativa este inca „virgina”, zone nefragmentate, fara asezari umane, care adapostesc unele dintre putinele sectoare de padure batrana ramase in Europa. Dar taierile ilegale de lemn au defrisat suprafete mari de padure, iar distrugerile continua.
Inca de la infiintarea sa in 2009, fondatorii FCC, Christoph si Barbara Promberger, biologi, si o echipa de filantropi si ecologisti, au strans fonduri pentru a achizitiona portiuni de padure pentru a opri taierile de paduri – precum si pentru a cumpara zone de reimpadurire. Este un model de conservare inspirat de proiectul Tompkins din America de Sud – obiectivul fiind un parc vast, „suficient de mare pentru a sustine un numar semnificativ de carnivore mari si pentru a permite desfasurarea proceselor evolutive”.
Pana in prezent, au fost cumparate si protejate 26.900 de hectare de padure si pasuni si au fost plantati peste 4 milioane de puieti. Padurarii FCC patruleaza pe 75.000 de hectare, iar acest lucru a dus la oprirea exploatarii forestiere si in padurile invecinate. Printr-o alta masura inovatoare, o asociatie FCC a cumparat drepturile de vanatoare pentru alte 78 000 de hectare, pentru a proteja animalele salbatice de vanatorii de trofee.
Implicarea comunitatilor locale, crearea de locuri de munca si aducerea treptata a mai multor vizitatori in zona fac parte din plan. Sunt aici pentru a gusta oferta de ecoturism, pentru a face drumetii la ascunzatori si tabere si pentru a observa animalele salbatice. Inainte de a merge pe jos spre tabara de salbaticie Poiana Tamas,reporterii se vor opri opri la una dintre cele noua pepiniere de copaci, unde un amestec de specii native este ingrijit pana cand pot fi plantate. Viziteaza si centrul educational, unde copiii invata despre importanta peisajului si despre cum se pot implica in protejarea acestuia.
Drumetia este abrupta pe alocuri, pe masura ce poteca trece in zigzag prin paduri. Descopera o vipera si trece pe langa niste amprente proaspete (si uriase) de urs: urme de scobitura pe un copac si pietre rasturnate dezvaluie vanatoarea sa de hrana. Sa stie ca ar putea intalni animale salbatice la orice colt este palpitant. Peisajul pare sa pulseze de energie. Reporterul este impartit intre a spera cu disperare sa vada un urs de aproape si a se ruga sa nu l vada.
Dupa cateva ore, ajung la locul de campare – padurea se deschide spre o pajiste plina de flori salbatice. O cabana de munte restaurata, cu vedere la 360 de grade, este inconjurata de corturi. Soarele care apune da un roz stralucitor calcarului din muntii Piatra Craiului.
A doua zi, o combinatie de drumetii si drumetie off-road ii duce la ascunzatoarea Bunea, la 1.200 de metri. Adapostul din lemn are vedere spre un lac (sosirea cu barca electrica este o alta optiune) si este surprinzator de confortabil, cu paturi supraetajate, un dormitor dublu, o bucatarie si chiar un dus adecvat. Ferestrele imense, izolate fonic, permit sa se profite la maximum de priveliste.
La caderea noptii, observa ceva care se misca in luminis. O ursoaica bruna tanara si sperioasa se opreste sa adulmece aerul, se rostogoleste in iarba si se freaca de un copac. Este hipnotizant. Cina este formata din mamaliga si ciuperci salbatice. O luna plina lumineaza scena si nu trece mult timp pana cand un mascul mare se plimba la vedere si se furiseaza la cativa metri distanta. Din cartea de oaspeti reiese ca acest lucru nu este neobisnuit: postari entuziasmate povestesc despre nenumarate aparitii de ursi, mistreti si cerbi.
Pe o coasta de peste rau se zareste un imens petic de pamant gol. Acesta a fost taiat ilegal de un politician, spune Razvan, dar FCC a cumparat acum terenul si replantarea este in curs de desfasurare.
Drumetia de astazi ii duce pe reporteri mai sus, la o alta ascunzatoare, Comisu, la 1.600 de metri, cu o priveliste uluitoare asupra muntilor. Acestia isi lasa echipamentul si urca si mai sus pana la creasta muntilor Fagaras, cel mai inalt lant din Carpatii Meridionali, inainte ca ploaia sa ii determine sa renunte. Uscandu-se langa soba cu lemne, ei privesc cum cerul noptii se inchide, senin si plin de stele, iar o bufnita trece pe langa ei, stralucind ca un inger in lumina lunii.
In afara de herghelii, oferta turistica a FCC include si Ferma de Biodiversitate Cobor, de 500 de hectare, aflata la Ticusu Vechi, la o ora si jumatate de Brasov. Este un loc incremenit in timp: caii si carutele se plimba, iar femeile lucreaza cu coasa pe camp. In fermele restaurate pot dormi pana la 23 de persoane, iar vizitatorii pot face un tur al fermei, unde vitele gri si o cabana de cai fac parte dintr-un proiect de agricultura regeneratoare. Tot aici sunt crescuti si caini ciobanesti din Carpati, care sunt dati fermierilor si ciobanilor locali pentru a fi protejati impotriva ursilor si lupilor – cei 10 pui de la fata locului sunt mai mult decat draguti. Numarul satenilor din Cobor a scazut la aproximativ 200, spune Razvan, dar locurile de munca din ecoturism ar putea atrage mai multi sa ramana.
Implicarea comunitatilor si demonstrarea faptului ca protejarea naturii poate oferi surse alternative de venit este esentiala pentru succesul unui nou parc national. Pe langa faptul ca ofera locuri de munca, de la rangeri la plantatori de copaci, FCC a creat un „centru alimentar” pentru ca micii producatori locali sa isi vanda produsele. Oaspetii se bucura de branzeturi delicioase, zacusca, gemuri si miere in timpul sederii lor.
De asemenea, se organizeaza periodic evenimente pentru a explica munca depusa. Ferma Cobor a gazduit primul sau festival in aceasta vara, iar calatoria reporterilor coincide cu Fagaras Fest, un eveniment gratuit aflat la a patra editie, organizat de data aceasta in Porumbacu de Sus, Sibiu.
Cadrul montan este spectaculos si exista ateliere de lucru, mancare locala si muzica live excelenta.
In aceasta seara, una dintre vedete este Silvia Dan, in varsta de 80 de ani, din Nucsoara, care canta in cadrul unui spectacol numit Interbeing, creat de artistul Nico de Transilvania, stabilit in Brighton. Este un amestec interesant de muzica electronica, cantec traditional si inregistrari ale sunetelor naturii. Temele care rasuna sunt legate de interconectarea noastra cu natura, de intelepciunea batranilor si de importanta pastrarii acestor peisaje si traditii pentru generatiile viitoare.
Este un mesaj sincer care rezoneaza cu viziunea mareata a FCC. Realizarea unui nou parc de asemenea dimensiuni ar putea dura zeci de ani – dar a vedea frumusetea incredibila a ceea ce riscam sa pierdem si munca pasionata depusa pentru a o salva este ceva de admirat.
