45 de ONG-uri sanctioneaza „atacul direct” al lui Iohannis la adresa surselor G4Media: „Da, suntem ingrijorati. Si avem si de ce”

45 de ONG-uri au transmis vineri un comunicat de presa in care sanctioneaza amenintarile voalate ale presedintelui Klaus Iohannis la adresa surselor G4Media pe subiectul legilor securitatii nationale.

”Un atac direct atat la adresa avertizorilor de integritate, cat si a libertatii presei”, subliniaza ONG-urile.

Comunicatul integral:

O parte dintre politicienii care ne conduc au minimizat publicarea de catre G4media.ro a 10 proiecte de lege reale privind legile securitatii (‘nu-s variantele finale’, ‘niste propuneri incomplete’), ba chiar Presedintele tarii i-a amenintat voalat pe cei care ar fi facut acest lucru (“si stim si cine a fost”).

Aceste reactii demonstreaza nu doar ca responsabilii politici a caror misiune este apararea legalitatii si garantarea respectului Constitutiei precum si a drepturilor si libertatilor fundamentale nu inteleg gravitatea informatiilor ajunse in spatiul public, dar vor sa inabuse orice reactie a societatii care reactioneaza instinctiv la ineptiile aflate. Chiar si daca nu am avea niciun comentariu pe texte, exista trei aspecte care pur si simplu ies in evidenta:

Serviciile de informatii au fost lasate sa isi formuleze in mod liber propriile legi, fapt ce a dus in mod evident la niste propuneri grosolane de incalcare a drepturilor fundamentale. Nu vorbim de cateva greseli gramaticale sau de 1-2 articole care ar fi mai problematice, ci de un intreg sistem in care controlul civil asupra serviciilor secrete este inexistent, redus sau minimizat, iar garantiile de supraveghere democratica a activitatii serviciilor sunt pur formale sau lipsesc cu totul. Chiar daca acestea sunt acum doar propuneri neoficiale, simplul fapt ca ele au fost puse pe hartie ne ingrijoreaza, deoarece credem ca ele contin viziunea institutiei care le-a propus, o viziune complet antidemocratica si revoltatoare;

Lipsa de dorinta de dezbatere publica transparenta, inclusiv reactia Presedintelui Iohannis, denota o grava lipsa de intelegere a unor concepte democratice fundamentale – nevoia de dezbatere publica reala (nu mimata). Declaratia Presedintelui conform careia se va ‘asigura ca va fi corectata’ propunerea denota o asumare institutionala lipsita de orice disponibilitate de a deschide spatiul dezbaterilor pe un proiect atat de important precum este acesta;

Institutia avertizorului de integritate nu este cunoscuta de Presedintele Romaniei. Consideram grava amenintarea voalata facuta de presedinte la adresa persoanei/persoanelor care au facut un major serviciu public de a aduce la cunostinta cetatenilor despre acest proiect. Presedintele Romaniei trebuie sa promoveze protectia, dar si respectul fata de avertizorii de integritate, mass-media si sursele jurnalistice. Or, prin declaratia facuta pe marginea acestui subiect a vulnerabilizat si a adus un atac direct atat la adresa avertizorilor de integritate, cat si a libertatii presei.

Pentru a vedea in schimb ce NU exista in propunerile legilor securitatii si despre ce probleme ar trebui sa discutam atunci cand reformam legislatia care reglementeaza domeniul securitatii nationale, va propunem sa identificam principalele intrebari pe care ar trebui sa ni le punem, pornind de la principiile pe care Agentia pentru Drepturi Fundamentale a Uniunii Europene (FRA) le-a precizat intr-un raport din 2017 referitor la modul de functionare al serviciilor secrete¹:

Care sunt etapele procesului legislativ de adoptare a unei noi legislatii in acest domeniu? Sunt suficiente termenele de dezbatere propuse in conditiile in care subiectul acestor legi, precum si magnitudinea modificarilor pe care factorii de decizie le doresc impuse, sunt de interes major pentru societate? Cine sunt actorii consultati si in ce pas? Va fi ceruta opinia unor experti internationali in domeniul drepturilor omului?

Cum vor respecta legile propuse normele imperative de tehnica legislativa prevazute de legislatia romaneasca (prin Legea 24/2000)? Cand se va face “o evaluare preliminara a impactului noilor reglementari asupra drepturilor si libertatilor fundamentale ale omului”, conform art. 7 (alin. 3^1) al legii mentionate, si de catre cine? Fiind vorba de o legislatie complexa, exista tezele prealabile, conform art. 28 al aceleiasi legi privind normele de tehnica legislativa pentru elaborarea actelor normative? Sunt sau vor fi stabilite comisii de specialitate, conform art. 27? Cine va face parte din ele?

Sunt garantiile privind drepturile fundamentale un element fundamental al legislatiei din domeniul informatiilor, cu garantii de confidentialitate si de protectie a datelor, in vederea colectarii, pastrarii, diseminarii si accesarii acestora?

Care sunt organismele care vor asigura controlul democratic si cat de independente sunt ele? Au fost studiate modele din alte state europene (comisii de judecatori, experti, autoritati de protectia datelor etc.)? Au aceste organisme personal cu cunostintele tehnice necesare pentru a evalua in mod independent activitatea deseori foarte tehnica, a serviciilor de informatii?

Vor fi publice rapoartele acestor organisme de control democratic? Vor contine analize detaliate ale sistemului de control democratic si ale activitatilor derulate in cadrul acestuia (de exemplu, autorizatiile pentru masurile de supraveghere, masurile de control in curs, anchetele ex-post si gestionarea plangerilor)?

Exista proceduri juridice specifice pentru a proteja privilegiul profesional al unor grupuri precum membrii parlamentului, membrii sistemului judiciar, avocatii si profesionistii din sectorul media? Punerea in aplicare a acestor proceduri este controlata de un organism independent? Cum se evita infiltrarea redactiilor de catre serviciile de informatii? (confom Rezolutiei Parlamentului European din 21 mai 2013 referitoare la Carta UE: norme standard pentru libertatea mass-mediei in UE)

Exista o protectie eficienta a avertizorilor de integritate din cadrul serviciilor de informatii? Au nevoie avertizorii respectivi de un regim adaptat in mod specific la domeniul lor?

Cum sunt evaluate normele privind modalitatea de desfasurare a schimburilor de intelligence la nivel international si de catre cine? Pot aceste organisme sa stabileasca daca procesele pentru transferarea si primirea informatiilor respecta drepturile fundamentale si daca prevad garantii corespunzatoare?

Exista organisme judiciare si extrajudiciare cu puteri de recuperare a prejudiciului, care au competenta si atributia de a evalua si lua decizii in mod eficient in ceea ce priveste plangerile persoanelor fizice legate de supraveghere?

Sunt informate persoanele supravegheate, dupa incheierea supravegherii? Fac serviciile de informatii testul scopului legitim si al proportionalitatii inainte de limitarea accesului la informatiile din domeniul securitatii nationale? Exista o autoritate competenta care sa evalueze nivelul de confidentialitate?

Care sunt activitatile si ce rol pot sa joace organismele nationale din domeniul protectiei drepturilor omului si organizatiile societatii civile, in calitate de „gardieni” in cadrul sistemului de asigurare a controlului democratic?

Acestea sunt intrebarile fundamentale ale controlului serviciilor de informatii, pe baza principiilor europene dezvoltate de Agentia pentru Drepturi Fundamentale a Uniunii Europene (FRA).

Acum ele sunt ignorate de orice declaratie politica sau in proiectele devenite publice. Avand in vedere prima forma a acestor propuneri, suntem convinsi ca drepturile omului si principiile bunei guvernari sunt ultimele preocupari in procesul de modificare a acestor legi. Pentru o tara in care chiar si acum, la 30 de ani de la caderea comunismului, avem trauma Securitatii, singura modalitate posibila prin care aceste legi sa ajunga la o forma apropiata de principiile unui stat democratic, si in acord cu drepturile omului, este printr-un amplu proces de dezbatere publica si prin integrarea raspunsurilor la intrebarile de mai sus.

Da, suntem ingrijorati. Si avem si de ce.

ActiveWatch

Asociatia pentru Tehnologie si Internet

Asociatia Militia Spirituala

Asociatia Parcul Natural Vacaresti

Asociatia Respiro

Centrul pentru Jurnalism Independent

Sindicatul Roman al Jurnalistilor MediaSind

CeRe: Centrul de Resurse pentru participare publica

Asociatia MozaiQ LGBT

Asociatia Filia

Atlatszo Erdely/Transilvania Transparenta

Fundatia Estuar

Asociatia Centrul pentru Politici Durabile Ecopolis

Asociatia pentru apararea drepturilor minoritatilor „Rise OUT”

Federatia Organizatiilor Neguvernamentale pentru Servicii Sociale-FONSS

Asociatia Necuvinte

Asociatia Code for Romania

Asociatia Ateliere Fara Frontiere

Asociatia Romana Anti-SIDA (ARAS)

Asociatia pentru Cooperare si Dezvoltare Durabila

Comunitatea Declic

Agentia Impreuna

Fundatia PARADA

Asociatia Four Change

Mediawise Society

Fundatia TERRA Mileniul III

APADOR-CH

Centrul pentru Inovare Publica

Tineri pentru Tineri

Asociatia CIVICA

Asociatia „Kompatibil”

Alianta Internationala a Jurnalistilor Romani – AIJR

Frontline Club Bucharest

Fundatia pentru Dezvoltarea Economiei Sociale

Asociatia Pe Stop

Freedom House Romania

„Asociatia Culturala in Exil”

Fundatia pentru Dezvoltarea Societatii Civile

Miscarea pentru Dezvoltarea Moldovei

Reset

CAIES – Centrul de Analiza si Inovare Economico-Sociala

FEPAL – Federatia Parintilor si Apartinatorilor Legali

ACCEPT

Funky Citizens

European Ethics & Compliance Association