Cruella de la Sectia Speciala, ultimele clipe. Asociatia Procurorilor cere desfiintarea imediata a SIIJ, Adina Florea vaneaza doar magistratii de pe listele negre ale Antena 3 si RTV
Asociatia „Miscarea pentru Apararea Statutului Procurorilor” (AMASP) solicita desfiintarea Sectiei Speciale, „structura care pare sa fie transformata intr-un instrument de presiune si de compromitere a magistratilor”.
„AMASP considera cel putin surprinzatoare preocuparea aparent selectiva si insistenta a S.I.I.J. de a deschide sau de a redeschide dosare penale ori de a acorda o atentie aparte doar dosarelor care vizeaza procurorii si judecatorii catalogati in mass media si in zona politica drept ”protestatari”, ”sorosisti”, ”rezistenti”, ”stalinisti”, ”bolsevici”, ”securisti” etc., avand in vedere numarul procurorilor care functioneaza la S.I.I.J. si numarul de dosare preluate de aceasta sectie”, arata procurorii intr-un comunicat de presa dat publicitatii marti.
Comunicatul integral al AMASP
Avand in vedere informatiile din spatiul public privind activitatea Sectiei pentru investigarea infractiunilor din justitie, precum si numeroasele recomandari ale institutiilor europene, inclusiv ultimele constatari ale Comisiei de la Venetia, AMASP solicita factorilor decizionali competenti desfiintarea SIIJ, structura care pare sa fie transformata intr-un instrument de presiune si de compromitere a magistratilor. Precizam ca nici la momentul infiintarii SIIJ si nici in prezent nu au putut fi expuse argumente obiective, verificabile si intemeiate pe situatii reale care sa justifice existenta acestei structuri de parchet.
AMASP a solicitat in mod repetat Sectiei pentru Investigarea Infractiunilor din Justitie sa comunice datele de interes public privind cauzele pe care aceasta structura le are in instrumentare, numarul de sesizari din oficiu inregistrate de la momentul operationalizarii, numarul de dosare solutionate, solicitari care au fost ignorate de conducerea acestei structuri.
In acest context de totala lipsa de transparenta, AMASP considera cel putin surprinzatoare preocuparea aparent selectiva si insistenta a S.I.I.J. de a deschide sau de a redeschide dosare penale ori de a acorda o atentie aparte doar dosarelor care vizeaza procurorii si judecatorii catalogati in mass media si in zona politica drept ”protestatari”, ”sorosisti”, ”rezistenti”, ”stalinisti”, ”bolsevici”, ”securisti” etc., avand in vedere numarul procurorilor care functioneaza la S.I.I.J. si numarul de dosare preluate de aceasta sectie.
Celeritatea si atentia acordate predilect acestor dosare, transformarea citarii si a audierii magistratilor in spectacole cu presa, insotite de scurgerea in spatiul public, de date din anchetele respective ar putea trezi suspiciunea ca se urmareste intimidarea ori discreditarea magistratilor amintiti, in special in situatia in care aceste dosare sunt recent inregistrate la SIIJ. Ascensiunea profesionala fulminanta si surprinzatoare a unor procurori din cadrul S.I.I.J. si activitatea recenta a sectiei alimenteaza suplimentar aceasta suspiciune.
AMASP ia act cu ingrijorare, fara a comenta, de perceptia publica privind aparenta ca nu e nimeni la conducerea S.I.I.J. care sa cunoasca cine poate intra sau nu in sedintele de judecata, care ar putea sa cenzureze eventuale erori ale procurorilor din subordine privind incadrari juridice elementare, aparenta ca in sectia amintita poate activa oricine indiferent de cunostintele detinute si chiar in lipsa unei minime experiente relevante.
Este regretabil ca, in ultima perioada, unele posturi de televiziune si unele publicatii au creat, zilnic, emisiuni referitoare strict la dosare penale, unele aflate pe rolul instantelor, emisiuni transformate in veritabile seminarii de drept penal sau procesual penal, cu ajutorul unor comentatori, al unor persoane de asemenea trimise in judecata, condamnate sau achitate.
Prin prezentari univoce se incearca inocularea ideii ca justitia trebuie realizata exact conform indicatiilor desprinse din aceste seminarii de drept, lipsite de calificare. Cert este ca singurelele rezultate ale acestor exagerari, uneori mistificari, sunt, pe de o parte, sadirea neincrederii societatii in sistemul judiciar si in magistrati, luati individual, iar, pe de alta parte, intimidarea magistratilor.
