A fost descoperit intrerupatorul „stop-crestere” care face ca pubertatea sa opreasca dezvoltarea copilului

externe

De ce pubertatea opreste, in general, copiii sa creasca mai mult? Un nou studiu ar putea oferi in sfarsit un raspuns. Cercetatorii de la Universitatea din Illinois-Chicago au identificat un potential mecanism care determina mustele de fructe sa isi opreasca cresterea. Aceasta descoperire nu numai ca ne aprofundeaza intelegerea dezvoltarii animalelor, dar are, de asemenea, implicatii pentru intelegerea reglarii cresterii umane, in special in contextul pubertatii cu debut precoce, transmite StudyFinds.

In tot regnul animal, toate creaturile incep ca organisme unicelulare si trec printr-o faza de crestere. Cu toate acestea, procesul precis prin care aceasta crestere este oprita a ramas in mare parte misterios.

La oameni, semnalul de incetare a cresterii apare de obicei in timpul pubertatii, desi este nevoie de mai multi ani pentru ca cresterea sa se opreasca efectiv. In ultima vreme, debutul pubertatii a avut loc la varste din ce in ce mai tinere, ceea ce face cruciala o mai buna intelegere a proceselor care stau la baza acestei schimbari.
„Stim ca debutul pubertatii este din ce in ce mai tanar. Dar pentru a intelege de ce se schimba ceva, trebuie sa intelegi cum functioneaza”, a declarat autorul studiului, Alexander Shingleton, profesor de stiinte biologice la Universitatea Illinois-Chicago, intr-un comunicat al universitatii.

Pentru a deslusi acest fenomen biologic complex, oamenii de stiinta au apelat la mustele de fructe, care experimenteaza un echivalent al pubertatii in timpul metamorfozei lor din larve in adulti. Multi biologi au emis ipoteza ca larvele isi opresc cresterea atunci cand ating o anumita dimensiune corporala, declansand transformarea in adult. Mecanisme similare au fost observate si la alte insecte, cum ar fi andacul din specia Triatominae, care se bazeaza pe un „receptor de intindere” din abdomenul sau pentru a-si monitoriza dimensiunea.

Cercetatorii, insa, au nutrit indoieli ca mustele de fructe au folosit acelasi mecanism. In schimb, ei au postulat ca un hormon steroidic cunoscut sub numele de ecdysone, implicat in cresterea mustelor de fructe, a jucat un rol cheie, avand asemanari cu hormonii umani precum estrogenul si testosteronul.

Contrar notiunilor predominante, modelul lor a indicat ca dimensiunea corpului in sine nu este declansatorul care determina mustele de fructe sa nu mai creasca. Factorul crucial pare a fi un comutator de „oprire a cresterii” activat de glanda responsabila de producerea ecdisonului. In timpul stadiului de larva, aceasta glanda primeste informatii nutritionale substantiale care ii ghideaza reglarea productiei de ecdison. Odata ce ecdisonul atinge un anumit nivel, glanda nu se mai bazeaza pe indicii nutritionali externi pentru a lua decizii si incepe sa se autoreglementeze.

Cercetatorii propun ca aceasta tranzitie de la dependenta de informatiile nutritionale la autoreglare este ceea ce determina in cele din urma mustele de fructe sa isi opreasca cresterea.

„Nu este vorba de faptul ca musca se masoara pe sine intr-un mod direct”, noteaza Shingleton.

Implicatiile acestei descoperiri se extind dincolo de mustele de fructe, deoarece Shingleton preconizeaza ca studii similare efectuate pe mamifere ar putea oferi informatii suplimentare despre procesul de oprire a cresterii la om. Avand in vedere asemanarile dintre hormonii steroizi si transmiterea informatiilor nutritionale prin intermediul insulinei atat la mustele de fructe, cat si la oameni, este posibil ca experienta de crestere a mustelor de fructe sa fie relevanta pentru a noastra.

Urmareste-ne si pe:

Comentarii: