„A fost o greseala”. Oficialul NATO care a sugerat ca Ucraina ar putea ceda teritorii in schimbul aderarii la NATO isi cere scuze
Un oficial de rang inalt al NATO si-a cerut scuze si si-a clarificat comentariile la o zi dupa ce a afirmat public ca Ucraina ar putea ceda teritorii Rusiei in schimbul aderarii la NATO si a incetarii razboiului, scrie The Guardian.
Stian Jenssen, seful de cabinet al secretarului general al NATO, Jens Stoltenberg, a declarat pentru un ziar norvegian ca nu ar fi trebuit sa se exprime atat de simplist, dupa ce comentariile sale initiale au provocat o reactie furioasa din partea Kievului.
La un eveniment organizat marti in Norvegia, Jenssen declarase ca, desi orice acord de pace incheiat ar trebui sa fie acceptabil pentru Ucraina, membrii aliantei discuta despre modul in care ar putea fi incheiat razboiul de 18 luni.
„Cred ca o solutie ar putea fi ca Ucraina sa renunte la teritoriu si sa primeasca in schimb statutul de membru al NATO”, a declarat Jenssen, mentionand ca discutiile despre statutul postbelic al Ucrainei continua in cercurile diplomatice.
O zi mai tarziu, el a acordat un interviu aceluiasi ziar, VG. „Declaratia mea despre acest lucru facea parte dintr-o discutie mai ampla despre posibile scenarii viitoare in Ucraina si nu ar fi trebuit sa o spun in acest fel. A fost o greseala”, a declarat el.
Dar Jenssen nu a retras ideea ca un acord de aderare la NATO in schimbul cedarii unor teritorii ar putea fi in cele din urma pe masa. Daca ar exista negocieri de pace serioase, atunci situatia militara din acel moment, inclusiv cine controleaza ce teritoriu, „va avea in mod necesar o influenta decisiva”, a declarat el.
„Tocmai din acest motiv, este de o importanta cruciala sa ii sprijinim pe ucraineni cu ceea ce au nevoie”, a continuat oficialul, in timp ce incerca sa sublinieze ca membrii NATO raman in spatele Ucrainei.
Ucraina a cerut in mod constant restabilirea frontierelor sale recunoscute la nivel international de dinainte de 2014 si este angajata intr-o contraofensiva in incercarea de a recuceri mari parti din teritoriul sau confiscat de Rusia.
In comentariile sale initiale, Jenssen a avut grija sa sublinieze ca nu facea decat sa expuna o idee si ca „trebuie ca Ucraina sa decida cand si in ce conditii doreste sa negocieze”, reflectand pozitia NATO potrivit careia niciun acord de pace cu Ucraina nu ar trebui convenit fara Ucraina.
Dar acest lucru nu a fost suficient pentru Kiev, nemultumit de faptul ca Jenssen, o figura importanta si un aliat apropiat al lui Stoltenberg, chiar discuta propunerea in public.
Kievul a declarat ca orice acord cu cedare de teritorii ar recompensa agresiunea rusa. Mihailo Podoliak, consilier principal al presedintelui Ucrainei, Volodimir Zelenski, a declarat: „Schimb de teritoriu pentru o umbrela NATO? Este ridicol. Asta inseamna sa alegi in mod deliberat infrangerea democratiei, sa incurajezi un criminal global, sa pastrezi regimul rus, sa distrugi dreptul international si sa transmiti razboiul altor generatii”.
Podoliak a declarat ca, daca Rusia nu va suferi pierderi grele in razboi, va continua sa reprezinte o problema pe termen lung pentru Occident. „Daca Putin nu sufera o infrangere zdrobitoare, daca regimul politic din Rusia nu se schimba si daca criminalii de razboi nu sunt pedepsiti, razboiul se va intoarce cu siguranta.”
Pozitia Ucrainei este testata de progresul lent al contraofensivei sale, care a inceput in iunie. Desi Kievul a primit tancuri occidentale, rachete si artilerie cu raza lunga de actiune, fortele sale au obtinut pana acum doar castiguri teritoriale limitate impotriva pozitiilor puternic aparate ale Rusiei.
Marti seara, NATO a emis o declaratie clarificatoare menita sa calmeze disputa initiata de Jenssen.
„Vom continua sa sprijinim Ucraina atata timp cat va fi necesar si ne angajam sa obtinem o pace dreapta si durabila. Pozitia aliantei este clara si nu s-a schimbat”, a declarat un purtator de cuvant.
