An de foc si pentru America Latina. Alegeri prezidentiale in plin razboi cu bandele de infractori in mai multe state

externe

Crima organizata si insecuritatea sunt principalele riscuri politice cu care se va confrunta America Latina in 2024, in contextul in care regiunea intra intr-un an electoral crucial, potrivit unui nou studiu care subliniaza situatia complexa in materie de securitate cu care se vor confrunta noii lideri alesi.

In intreaga regiune sunt programate alegeri majore, inclusiv alegeri prezidentiale in El Salvador, Panama, Mexic si Venezuela. In aceste scrutinuri, crima organizata si reactia statului devin probleme definitorii pentru alegatori.

Concluziile raportului, publicat de Centro UC Estudios Internacionales (CEIUC), un think tank chilian, s-au bazat pe un sondaj regional. Pentru al doilea an consecutiv, cei intervievati au plasat crima organizata drept principalul risc politic al regiunii.

„Regiunea nu are amenintari majore de razboi, dar este din ce in ce mai asediata de violenta, crima organizata si trafic de droguri, pe fondul unui declin semnificativ in ultimii ani care a transformat-o intr-una dintre cele mai periculoase regiuni din lume”, au scris autorii raportului.

InSight Crime a analizat patru scrutinuri prezidentiale cheie care trebuie urmarite in acest an si modul in care crima organizata ar putea influenta ceea ce se va intampla la urne.

El Salvador: 4 februarie

In El Salvador, presedintele Nayib Bukele pare aproape sigur ca va fi reales in functie. Primul sau mandat a fost definit de masurile sale de securitate dure impotriva criminalitatii, care au inceput cu o stare de urgenta declarata in martie 2022, in urma unui val de asasinate comise de bande.

Drepturile constitutionale au fost suspendate partial, iar bandele au fost desemnate „organizatii teroriste”. Au urmat o razii extinse, care au dus in cele din urma la faptul ca mai mult de 1% din populatie a fost tinuta dupa gratii, multi dintre ei intr-o noua mega-inchisoare de maxima securitate.

Aceste masuri au parut sa aiba ecou in randul majoritatii salvadorienilor, iar strategia pare sa fi starpit violenta. Tara a trecut de la una aflata printre cele cu cea mai mare rate a criminalitatii din lume in 2016 la 154 de omucideri in 2023, ceea ce reprezinta o rata a crimelor de doar 2,4 la 100.000 de cetateni, potrivit datelor oficiale ale politiei.

Strategia a neutralizat, deocamdata, cele trei bande principale ale tarii, MS13, Barrio 18 Revolucionarios si Barrio 18 Surenos. Se pare ca alegatorii il vor rasplati pe Bukele la urne, acesta fiind clasat in mod constant drept cel mai popular presedinte din America Latina.

In timp ce perspectiva realegerii lui Bukele nu este de bun augur pentru bandele slabite din El Salvador pe termen scurt, ramane de vazut daca castigurile in materie de securitate vor putea fi mentinute odata ce cei incarcerati vor incepe sa paraseasca inchisoarea. Inchisorile din El Salvador au fost, din punct de vedere istoric, terenuri de reproducere a criminalitatii si, desi autoritatile detin controlul asupra unitatilor penitenciare, nu este clar ce se va intampla odata ce condamnatii vor fi in cele din urma eliberati.

Mai mult, fortele de securitate care sunt responsabile de punerea in aplicare a masurilor stricte de combatere a bandelor de la Bukele au fost acuzate ca au comis ele insele infractiuni. In 2022, un raport al Departamentului de Stat al SUA a remarcat dovezi credibile de detentie arbitrara, tortura, disparitii fortate si omoruri ilegale.

In cele din urma, exista riscul ca guvernul lui Bukele, care a folosit mult timp crizele de securitate ale tarii pentru a centraliza puterea, sa se simta incurajat sa se implice el insusi in activitati infractionale. Mai multe anchete de coruptie la inceputul mandatului lui Bukele au fost zadarnicite dupa ce legislatorii aliniati cu guvernul l-au inlaturat pe procurorul general al El Salvadorului in 2021.

Panama: 5 mai

Alegatorii din Panama se vor indrepta spre urne la 5 mai, in cadrul unor alegeri care, in prezent, se pare ca vor inclina in favoarea lui Ricardo Martinelli, un fost presedinte care a fost recent judecat si condamnat pentru spalare de bani. Martinelli risca o pedeapsa de 10 ani de inchisoare dupa ce a deturnat fonduri de stat pentru a cumpara actiuni personale in Editora Panama, un conglomerat media.

Desi sentinta este suficienta pentru a descalifica candidatura lui Martinelli, acesta a facut apel in repetate randuri si isi continua candidatura la presedintie. Intr-un caz separat, in 2022, cei doi fii ai lui Martinelli, Luis si Ricardo, au pledat vinovati de primirea de mita in valoare de 28 de milioane de dolari de la Odebrecht, conglomeratul brazilian de constructii cazut in dizgratie, care a platit elitele politice din intreaga regiune.

Alegerea lui Martinelli ar putea marca un pas inapoi pentru o tara care a facut recent progrese in lupta impotriva coruptiei. In octombrie, de exemplu, Panama a fost scoasa de pe asa-numita lista gri a Grupului de Actiune Financiara Internationala (GAFI), care identifica tarile care nu fac suficiente eforturi pentru a combate spalarea banilor, ca recunoastere a eforturilor tarii de a consolida aceste controale.

Avand in vedere condamnarea din trecut a lui Martinelli, alegerea sa ar putea reduce dorinta guvernului de a aborda grupurile de crima organizata care au folosit in mod istoric Panama pentru a se sustrage de la plata taxelor si a spala bani.

Mexic: 2 iunie

La 2 iunie, mexicanii ar putea sa-si aleaga prima femeie presedinte. Castigatorul alegerilor se va confrunta imediat cu provocari profunde in materie de securitate, caracterizate de grupuri criminale din ce in ce mai diverse si integrate pe orizontala, de o explozie a traficului de droguri si de o coruptie endemica care patrunde in inima statului mexican.

Mai mult, doua treimi dintre mexicanii intervievati spun ca insecuritatea este cea mai grava problema a tarii, fata de o treime in urma cu trei ani, potrivit unui sondaj realizat de Reforma.

Rata omuciderilor a scazut recent usor, dar a ramas socant de ridicata in 2023, la 22,9 omucideri la 100.000 de persoane, potrivit datelor preliminare ale guvernului mexican. Cu toate acestea, alte infractiuni, cum ar fi extorcarea, au atins cote aproape record, iar tara inca se lupta sa gestioneze o criza de disparitii fortate. Increderea abisala in fortele de securitate – care au fost implicate in mod repetat in coruptie, executii extrajudiciare si abuzuri ale drepturilor omului – i-a impiedicat pe multi mexicani sa raporteze infractiunile.

Claudia Sheinbaum, candidatul favorit si protejata actualului presedinte Andres Manuel Lopez Obrador, mai bine cunoscut sub numele de AMLO, a perpetuat in campania electorala retorica acestuia, axata pe abordarea cauzelor profunde ale criminalitatii. Cu toate acestea, actiunile lui AMLO s-au indepartat deseori de cuvintele sale, deoarece administratia sa a optat pentru o militarizare suplimentara, in loc sa se concentreze pe termen lung asupra cauzelor profunde ale crizei de securitate a tarii.

Venezuela: Neconfirmat

Presiunea internationala din ce in ce mai mare s-a intensificat asupra guvernului lui Nicolas Maduro din Venezuela pentru a organiza alegeri nationale in acest an. Sub conducerea autoritara a lui Maduro, economia Venezuelei s-a prabusit, in timp ce crima organizata a inflorit, ceea ce a dus la fuga a peste 7 milioane de persoane din tara pana in prezent.

Exodul a fost o binecuvantare pentru grupurile criminale din afara Venezuelei care controleaza teritoriul de-a lungul coridorului de migratie catre Statele Unite, multe dintre acestea extorcand sume semnificative de la migranti pentru privilegiul de a se indrepta spre nord.

Venezuela este, de asemenea, un exportator de crima organizata. Tren de Aragua, cea mai cunoscuta banda din tara, a profitat de exodul migrantilor prin indatorarea migrantilor, fortandu-i sa fie exploatati sexual si trimitandu-i pe liderii bandei in diferite tari, ceea ce a permis in cele din urma accesul bandei la economii criminale internationale profitabile.

Linia dintre crima organizata si stat a devenit din ce in ce mai neclara, actorii criminali si guvernul colaborand frecvent. Grupurile politice inarmate, cunoscute sub numele de colectivos, colaboreaza cu guvernul pentru a-i ameninta pe liderii opozitiei si pentru a constrange publicul venezuelean sa voteze intr-un anumit fel. Sondajele recente sugereaza ca colectivos s-ar putea dovedi esentiale daca guvernul Maduro are vreo speranta de a se agata de putere. Consultores 21, o firma de consultanta cu sediul la Caracas, a constatat ca ratingul de aprobare al lui Maduro ramane scazut, la aproximativ 28%.

Alegerile din Venezuela, daca vor avea loc, reprezinta un joker pe harta electorala a Americii Latine. Orice guvern care va fi ales va trebui sa se confrunte cu institutii deteriorate si cu grupuri sofisticate de crima organizata care au legaturi stranse cu oficialii statului.

Urmareste-ne si pe:

Comentarii: