Astazi este Sfantul Andrei, apostolul crestin considerat „ocrotitorul Romaniei”. Aproape un milion de romani isi sarbatoresc onomastica
Crestinii il praznuiesc joi, 30 noiembrie, pe Sfantul Apostol Andrei, ocrotitorul romanilor. Peste 900.000 de romani care poarta numele de Andrei, Andreea si derivate ale acestora isi sarbatoresc astazi ziua onomastica.
Sfantul Andrei este si primul dintre apostoli care a propovaduit Evanghelia la geto-daci, pe teritoriul Dobrogei, motiv pentru care este considerat crestinatorul poporului roman.
Data la care are loc ziua Sfantului Andrei a fost declarata prin lege sarbatoare publica si este zi libera din 2012. In Calendarul Ortodox 2023, sarbatoarea Sf. Andrei este marcata cu cruce rosie. In biserici, preotii citesc Acatistul Sfantului Andrei la slujba, iar credinciosii se pot ruga pentru sanatate si prosperitate in anul care urmeaza.
Noaptea de Sfantul Andrei (29-30 noiembrie) este considerata de multi echivalentul Halloween-ului romanesc, datorita mai multor traditii si superstitii legate de sarbatoarea Sfantului Andrei. Se spune ca in noaptea de Sfantul Andrei, lupii incep sa vorbeasca cu grai de om, iar bariera dintre viata si moarte slabeste, astfel ca strigoii si moroii incep sa umble pe pamant, in locurile pe care le vizitau cand erau in viata.
In noaptea Sfantului Andrei, „umbla strigoii” sa fure „mana vacilor”, „mintile oamenilor” si „rodul livezilor”. Strigoii sunt spirite ale celor morti, care, din diverse motive, n-au mai ajuns pe taramul de dincolo.
In aceasta noapte, aceste spirite devin periculoase, distrugatoare, aducand calamitati, boli si nefericire. Pentru apararea gospodariei se folosea usturoi: usile si ferestrele casei, grajdurile, cotetele erau unse cu usturoi zdrobit pentru a preveni patrunderea duhurilor rele sau se atarnau cununi impletite de usturoi.
Tot in noaptea Sfantului Andrei se poate prevedea cat de rodnice vor fi livezile si ogoarele. Oamenii aduc in casa crengute de visin, le pun in apa si, daca acestea infloresc pana la Craciun, anul urmator va fi unul rodnic.
Un alt mijloc este semanarea de grau in mici vase sau folosirea a 12 cepe (pentru cele 12 luni ale anului) lasate in pod pana la Craciun: cele stricate sunt semn de luna ploioasa, cele incoltite sunt semn de bogatie.
Pentru a impiedica patrunderea spritelor rele in case, oamenii intorceau toate vasele si canile cu gura in jos, pentru a nu exista „nicio gura de intrare” in locuintele lor. O alta superstitie legata de ziua de Sfantul Andrei este ca fetele necasatorite care isi pun un fir de busuioc sub perna isi vor visa ursitul.
La miezul noptii, exista obiceiul ca fetele tinere sa intoarca un ulcior cu gura in jos, apoi puneau carbuni incinsi pe fundul vasului de lut si rosteau cateva cuvinte pentru a cuceri barbatul iubit. Se spune ca in noaptea de Sfantul Andrei, incantatiile si rugaciunile sunt mai puternice.
Bunicii obisnuiau sa puna de Sfantul Andrei grau la incoltit intr-un vas, cu putina apa sau pamant. Superstitia spune ca inaltimea si desimea graului crescut pana la Anul Nou arata cum va fi anul viitor pentru persoana respectiva. Un grau sanatos si inalt semnifica un an prosper si un viitor imbelsugat, dar si sanatate si succese.
Graul pus la incoltit poate prevesti si cat de bogata va fi recolta anului care urmeaza. Un grau bogat anunta un pamant rodnic si o recolta generoasa, insa un grau scurt si uscat prevesteste un an sarac in recolte.
Aproximativ 960.000 de romani isi sarbatoresc onomastica de Sfantul Andrei. Cele mai intalnite nume sunt Andrei si Andreea. Potrivit datelor furnizate de Ministerul Afacerilor Interne – Directia de Evidenta a Populatiei, sunt 528.010 barbati cu numele de Andrei sau derivate ale numelui si 431.933 de femei cu numele de Andreea sau derivatele sale.
