Avalansele din Himalaya cresc riscul pentru alpinisti in contextul incalzirii globale
Avalansele din Himalaya cauzeaza un numar tot mai mare de decese si ameninta siguranta alpinistilor, potrivit unui studiu.
In timp ce alpinismul la mare altitudine vine cu un risc inerent de avalansa, incalzirea globala exacerbeaza pericolul in timpul sezonului de alpinism in lantul muntos Himalaya, avertizeaza expertii.
Potrivit unei analize recente, in ultimele cinci decenii, cel putin 564 de persoane si-au pierdut viata din cauza avalanselor in timp ce escaladau varfuri de peste 4.500 de metri in Himalaya. Restrangand datele la cele 14 varfuri de peste 8.000 de metri si la alte cateva varfuri proeminente de alpinism de peste 6.000 de metri din Himalaya, s-au inregistrat cel putin 1.400 de decese in alpinism intre 1895 si 2022, dintre care 33% s-au datorat avalanselor, transmite The Guardian.
Alan Arnette, alpinist si cronicar al sezoanelor de alpinism din Nepal, a declarat ca avalansele fatale pe varfurile populare, inclusiv Everest, Ama Dablam, Manaslu si Dhaulagiri, nu sunt o evolutie recenta. „Muntii vor avea avalanse. O fac de zeci de ani”, a spus el.
Cu toate acestea, frecventa si momentul in care au avut loc aceste avalanse recente pot fi un semn prevestitor al viitorului alpinismului in Himalaya, intr-o lume care se incalzeste.
Sezonul de alpinism in partea centrala a Himalayei, unde se afla majoritatea celorlalte varfuri populare de alpinism, a fost in mod traditional atunci cand vremea este senina, din martie pana in mai, inainte de sezonul musonic, si dupa acesta, din septembrie pana in noiembrie. Acest lucru coincide cu sezonul ciclonilor din Oceanul Indian si, pana de curand, nu a reprezentat o mare ingrijorare.
„Zonele inalte din Himalaya sunt, in general, protejate de impactul ciclonilor care provin din Oceanul Indian, deoarece ciclonii pierd energie pe masura ce traverseaza masa continentala”, a declarat Arun Bhakta Shrestha, cercetator in domeniul climei la Centrul international pentru dezvoltarea integrata a muntilor. „Cu toate acestea, ocazional, ciclonii au un impact asupra interiorului muntilor Himalaya, provocand caderi excesive de zapada si chiar pierderi de vieti omenesti.”
Roxy Mathew Koll, cercetator in domeniul climei la Institutul Indian de Meteorologie Tropicala, a declarat: „Ca raspuns la incalzirea rapida din Oceanul Indian, musonul a devenit mai neregulat, cu perioade scurte de ploi abundente si perioade lungi de seceta, iar ciclonii din Marea Arabiei au crescut in frecventa, intensitate si durata – si se intensifica rapid atat in Marea Arabiei, cat si in Golful Bengal.”
Odata cu schimbarile radicale ale modelelor de precipitatii musonice si cu formarea mai frecventa si mai intensa a ciclonilor in Oceanul Indian, care se incalzeste rapid, sezonul de alpinism, candva previzibil, este perturbat tot mai des de aceste sisteme de furtuni supraincarcate.
„In 1996, cand am avut acel dezastru de pe Everest [in care opt alpinisti au murit intr-un viscol], a cimentat absolut faptul ca trebuie sa iei in considerare ceea ce se intampla in Golful Bengal. Daca exista un ciclon acolo, trebuie sa-l urmaresti”, a declarat Chris Tomer, meteorolog si meteorolog pentru expeditii de alpinism in Himalaya.
Datele sugereaza ca varfurile populare din Himalaya centrala, inclusiv Annapurna si Everest, si cele aflate sub influenta extinsa a musonului, cum ar fi Nanga Parbat din vestul Himalayei, prezinta deja un risc foarte ridicat de avalansa pentru alpinisti.
Zapada proaspata si abundenta este una dintre principalele cauze ale avalanselor, iar atunci cand in acesti munti au loc furtuni neobisnuite de sezon, pericolul si sansele de deces cresc si ele.
Tomer, care face previziuni de aproape doua decenii, a declarat: „Nu ca vremea nu ar fi fost o provocare acum 20 de ani, dar a fost ceva deosebit sa vezi cantitatea de zapada de pe Manaslu si Dhaulagiri in ultimii doi ani. Acestea se remarca prin unele dintre cele mai extreme conditii meteorologice din ultimii ani.”
Riscul de avalansa este, de asemenea, exacerbat de incalzirea temperaturilor. Potrivit unui studiu din 2018 care a folosit inelele copacilor, in absenta observatiilor pe termen lung, pentru a reconstitui istoricul avalanselor de zapada din Himalaya indiana, temperaturile mai ridicate din timpul iernii si de la inceputul primaverii au dus la o crestere a frecventei avalanselor.
In plus, un studiu din 2021 a constatat ca avalansele ar putea deveni mai letale, asfixierea si traumatismele cauzand din ce in ce mai mult decese, cauzate de avalanse intr-o clima in schimbare, deoarece densitatea mai mare a zapezii in avalansele mai umede poate limita respiratia victimelor complet ingropate. Traumatismele si ranile secundare pot deveni, de asemenea, mai frecvente, pe masura ce stratul de zapada se subtiaza si asperitatile terenului cresc.
Lantul Himalaya se incalzeste de doua ori mai repede decat media globala, iar expertii sugereaza ca este de asteptat ca instabilitatea stratului de zapada determinata de temperatura, care duce la o crestere a activitatii avalanselor, sa continue in viitor.
Din cauza lipsei observatiilor pe termen lung si a unei documentatii deficitare, precum si a intelegerii limitate a relatiei complexe dintre clima si factorii potentiali de declansare, cresterea constanta a numarului de decese cauzate de avalanse nu poate fi atribuita in mod definitiv unui singur factor in acest moment, a avertizat Jakob Steiner, hidrolog la Himalayan University Consortium si la Universitatea din Graz, Austria, si unul dintre autorii articolului recent.
„Sunt atat de multe alte lucruri care se intampla, asa ca este dificil sa spunem ca este vorba doar de schimbarile climatice. Dar amprenta sa poate fi vazuta. Facem aceasta lucrare [pregatirea unei inregistrari complete a avalanselor] pentru ca, in cele din urma, dorim sa facem munca de atribuire”, a spus el.
