Blocarea aktual24.ro de catre Guvern, prezenta in raportul Departamentul de Stat al SUA privind libertatea internetului si cenzura in Romania
Raportul Departamentului de Stat al SUA privind Romania face referire si la tentativa de inchidere a site-ului aktual24.ro de catre Guvern.
Cazul aktual24.ro este prezentat la capitolul „Libertatea internetului”.
„In februarie, guvernul a anuntat ca a blocat accesul utilizatorilor la mai multe site-uri web care ar fi promovat propaganda rusa. Mass-media si ONG-urile au protestat in mod public, deoarece guvernul nu a indicat temeiul juridic in baza caruia Autoritatea Nationala pentru Gestionarea si Reglementarea Comunicatiilor a cerut furnizorilor de servicii de internet sa blocheze accesul utilizatorilor la site-uri web.
Printre site-urile blocate se numara si aktual24.ro, care a negat ca ar fi difuzat propaganda rusa. Organismele de supraveghere a libertatii presei au avertizat ca restrictiile guvernamentale privind libertatea de exprimare fara o justificare legala reprezinta un precedent periculos si au fost ineficiente in ceea ce priveste blocarea propagandei rusesti, care a continuat sa se raspandeasca prin intermediul site-urilor nou create si al paginilor de Facebook. In urma criticilor publice pe scara larga, guvernul a deblocat aktual24.ro”, se afirma in raportul Departamentului de Stat al SUA.
Guvernul a sustinut, anul trecut, ca a fost o „greseala” blocarea site-ului aktual24.ro. Alte explicatii sau scuze din partea Departamentului National de Securitate Cibernetica nu au existat.
Iata, integral, ce scrie Departamentul de Stat la capitolele referitoare la cenzura si libertatea presei in Romania:
In luna ianuarie, zeci de reporteri si ONG-uri au acuzat Directia de Investigare a Infractiunilor de Criminalitate Organizata si Terorism (DIICOT) de abuzuri si de luarea unor masuri disproportionate impotriva reporterului Alin Cristea de la publicatia de stiri online DeBraila.ro.
Pe 6 ianuarie, DIICOT l-a pus pe Cristea si pe DeBraila.ro sub urmarire penala, a perchezitionat redactia si locuinta reporterului si i-a confiscat dispozitivele de comunicare pentru ca ar fi „distribuit pornografie infantila”. Ancheta ar fi fost legata de reportajul lui Cristea din decembrie 2021 despre abuzul asupra copiilor, care includea o inregistrare video neclara cu un adult care loveste si umileste un minor. Reporterul a declarat ca articolul sau nu a incalcat nicio lege sau regula existenta pentru protectia minorilor si ca a anuntat politia cu opt zile inainte de publicarea videoclipului, asa cum prevede legea. Anterior, Cristea a relatat ca un procuror DIICOT a facut presiuni asupra sa pentru a nu publica articole critice la adresa sefului Politiei Judetene Braila. Pe 29 noiembrie, printr-o decizie definitiva, Tribunalul Braila a respins plangerile DIICOT ca nefondate si a decis ca reporterul si publicatia nu au incalcat legea.
Jurnalista de investigatie Emilia Sercan a relatat ca a fost supusa unor amenintari si hartuiri dupa ce a publicat un articol in care sustinea ca premierul Nicolae Ciuca si-a plagiat teza de doctorat. In februarie, ea a primit mai multe amenintari, iar fotografiile sale personale au aparut pe mai multe site-uri web, inclusiv site-uri pornografice.
La 17 februarie, ea a depus o plangere la politie cu privire la fotografiile aparute si a sustinut ca a fost hartuita ca represalii. La 18 februarie, dovezile pe care le-a furnizat politiei au fost difuzate online si postate pe zeci de site-uri web. Pana la sfarsitul anului, Sercan a depus 10 plangeri, inclusiv impotriva ministrului de interne Lucian Bode, cu privire la amenintari, la dovezile divulgate si la presupusa campanie de denigrare impotriva sa.
Pana la sfarsitul anului, procurorii nu o informasera pe reporterita despre vreun progres in cazul ei, in ciuda faptului ca, la 12 iulie, fostul deputat fugar al Partidului Social Democrat, Cristian Rizea, a recunoscut public ca el a divulgat fotografiile online. Analiza datelor medico-legale publicata la 11 iulie de fundatia suedeza de presa Qurium a sustinut ca Rizea a raspandit campania online compromitatoare impotriva lui Sercan cu ajutorul unor institutii media care ar fi fost controlate de oamenii de afaceri Maricel Pacuraru si Sorin Cosmin Pacuraru. La 14 aprilie, organismele internationale si locale de supraveghere a libertatii presei, inclusiv Reporteri fara frontiere si Comitetul pentru protectia jurnalistilor, au emis o scrisoare comuna prin care au cerut autoritatilor sa investigheze amenintarile si hartuirile.
Intr-un caz separat, pe 22 iulie, Inalta Curte de Casatie si Justitie a emis o hotarare definitiva impotriva lui Adrian Iacob, fostul rector al Academiei de Politie, si a adjunctului sau, Mihail Marcoci, pentru instigarea unui coleg ofiter la santaj si amenintari cu moartea impotriva Emiliei Sercan, ca raspuns la mai multe articole, inclusiv unul din 2019 despre Iacob insusi, in care Sercan a publicat dezvaluiri despre coruptia la nivel inalt de la Academia de Politie si despre eliberarea de titluri de doctorat false. Iacob si Marcoci au fost condamnati la 120 de zile de munca in folosul comunitatii si au fost obligati sa despagubeasca victima cu 80.000 de lei (17.215 dolari).
Pe 17 martie, capitanul Gabriel Cristian Alexandru de la Universitatea Nationala de Aparare ar fi sunat-o si amenintat-o pe sotia redactorului-sef al G4Media.ro, Cristian Pantazi, pentru a face presiuni asupra acestuia sa nu publice un articol despre un profesor de la Universitatea de Aparare care raspandea teorii ale conspiratiei si propaganda impotriva Ucrainei si a presedintelui sau. In timpul presupusei conversatii telefonice cu sotia lui Pantazi, Alexandru s-ar fi referit la o stire despre o persoana din Rusia care avea opinii anti-Putin si care ulterior a fost gasita moarta intr-o valiza. La 23 iunie, Universitatea de Aparare a confirmat ca a fost deschisa o ancheta in acest caz. La sfarsitul anului nu a fost disponibila nicio alta actualizare.
Cenzura sau restrictiile de continut pentru membrii presei si alte mijloace de informare in masa, inclusiv cele online:
Potrivit Radio Europa Libera, in primele sapte luni ale anului, principalele doua partide politice aflate la guvernare, Partidul Social Democrat si Partidul National Liberal, au cheltuit impreuna peste 10 milioane de euro (10,7 milioane de dolari) in contracte cu anumite institutii media care au realizat in principal reportaje proguvernamentale si au evitat subiecte de interes public care ar fi stanjenit guvernul. In majoritatea cazurilor, reportajele nu mentionau faptul ca reprezentau publicitate politica. Presa independenta a raportat ca astfel de practici au fost utilizate in cursul anului, precum si in 2021, si ca guvernul ar fi cheltuit peste 12 milioane de euro (12,84 milioane de dolari) pe cheltuieli media nedeclarate in intregul an 2021. Reporterii independenti si ONG-urile de media au sustinut ca finantarea a dus la cenzura si autocenzura guvernului si a avut ca efect inchiderea criticii mediatice, dezinformarea publicului si afectarea grava a pietei media prin concurenta neloiala.
In iunie, postul privat de televiziune Digi24 l-a concediat pe popularul analist Cristian Tudor Popescu dupa ce acesta a criticat politicienii de la putere in legatura cu proiectele de legi noi privind securitatea nationala care au fost scurse. Popescu a sustinut ca legile propuse ar fi putut conferi Serviciului Roman de Informatii puteri echivalente cu cele ale serviciilor de informatii din perioada comunista. De asemenea, el a criticat postul de televiziune pentru ca ar fi promovat imagini false despre razboiul Rusiei din Ucraina.
Legile privind defaimarea si calomnia:
Calomnia si defaimarea nu mai sunt infractiuni penale. Cu toate acestea, fostii si actualii oficiali guvernamentali au continuat sa depuna procese civile si plangeri penale impotriva jurnalistilor de investigatie ca tactica de presiune. Curtea de Apel Bucuresti a judecat un apel al grupului media de investigatie Rise Project si al reporterului sau Ionut Stanescu impotriva a doua sentinte pronuntate in iulie 2020 si martie 2021 de alte doua instante care au decis in favoarea Ramonei Manescu, fost ministru al transporturilor si afacerilor externe si deputat in Parlamentul European.
Intre 2017 si 2019, Rise Project a investigat acuzatiile potrivit carora cunoscutii lui Manescu au obtinut ilegal 31 de milioane de euro (33 de milioane de dolari) din tranzactii imobiliare, din care 4 milioane de euro (4,28 milioane de dolari) ar fi ajuns la familia lui Manescu. Manescu a castigat doua procese impotriva Rise Project, judecatorii constatand ca reporterii nu au dovedit legatura dintre fostul oficial si respectivele tranzactii imobiliare. La 8 iunie, Curtea de Apel Bucuresti a respins afirmatiile lui Manescu potrivit carora publicatia nu a dovedit nicio legatura cu respectivele tranzactii imobiliare si a decis ca Manescu trebuie sa plateasca reporterilor o despagubire de 8.000 de euro (8.560 de dolari) si cheltuieli de judecata de 18.000 de lei (3.873 de dolari).
Libertatea internetului
Guvernul nu a restrictionat sau intrerupt in mod sistematic accesul la internet si nici nu a cenzurat continutul online si nu au existat rapoarte credibile conform carora guvernul ar fi monitorizat comunicatiile online private fara o autoritate legala corespunzatoare.
In februarie, guvernul a anuntat ca a blocat accesul utilizatorilor la mai multe site-uri web care ar fi promovat propaganda rusa. Mass-media si ONG-urile au protestat in mod public, deoarece guvernul nu a indicat temeiul juridic in baza caruia Autoritatea Nationala pentru Gestionarea si Reglementarea Comunicatiilor a cerut furnizorilor de servicii de internet sa blocheze accesul utilizatorilor la site-uri web.
Printre site-urile blocate se numara si aktual24.ro, care a negat ca ar fi difuzat propaganda rusa. Organismele de supraveghere a libertatii presei au avertizat ca restrictiile guvernamentale privind libertatea de exprimare fara o justificare legala reprezinta un precedent periculos si au fost ineficiente in ceea ce priveste blocarea propagandei rusesti, care a continuat sa se raspandeasca prin intermediul site-urilor nou create si al paginilor de Facebook. In urma criticilor publice pe scara larga, guvernul a deblocat aktual24.ro.
