BREAKING CCR declara razboi UE, ne impinge in plutonul “tarilor problema”. CCR respinge decizia CJUE care prevede ca judecatorii pot sa nu puna in aplicare deciziile CCR
CCR a emis joi noapte un comunicat de presa agresiv la adresa CJUE prin care nu recunoaste decizia recenta a instantei UE legata de Romania. Pozitia CCR impinge Romania in plutonul tarilor problema, Polonia si Ungaria.
CJUE a decis zilele trecute, la sesizarea ICCJ si a Tribunalului Bihor, ca judecatorii pot sa nu respecte deciziile CCR daca acestea contravin dreptului UE. CCR sustine ca aceasta decizie se poate aplica in Romania doar daca se schimba Constitutia.
Comunicatul integral al CCR:
Avand in vedere Hotararea pronuntata in data de 21 decembrie 2021 de Curtea de Justitie a Uniunii Europene (CJUE) in cauzele conexate C-357/19 Euro Box Promotion si altii, C379/19 DNA- Serviciul Teritorial Oradea, C-547/19 Asociatia «Forumul Judecatorilor din Romania », C-811/19 FQ si altii si C-840/19 NC, care a generat dezbateri in spatiul public cu privire la impactul acesteia asupra Curtii Constitutionale a Romaniei, facem urmatoarele precizari:
Prin Decizia nr.685/2018, Curtea s-a pronuntat asupra unui conflict juridic de natura constitutionala care a vizat nelegala compunere a Completurilor de 5 judecatori organizate la nivelul Inalta Curti de Casatie si Justitie. Constatand ca acestea au fost nelegal constituite, Curtea a stabilit conduita constitutionala de urmat, conduita ce se regaseste in art. 503 alin. (2) pct. 1 din Codul de procedura civila, potrivit caruia hotararile instantei de recurs pot fi atacate cu contestatie in anulare atunci cand au fost date de o instanta cu incalcarea normelor referitoare la alcatuirea instantei si art. 426 lit. d) din Codul de procedura penala, conform caruia se poate face contestatie in anulare impotriva hotararilor penale definitive, atunci cand instanta nu a fost compusa potrivit legii
Prin Decizia nr.417/2019, Curtea s-a pronuntat asupra unui conflict juridic de natura constitutionala care a vizat neconstituirea de catre Inalta Curte de Casatie si Justitie a completurilor de judecata specializate pentru judecarea in prima instanta a infractiunilor prevazute in Legea nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea si sanctionarea faptelor de coruptie. Constatand ca acestea, contrar legii, nu au fost constituite, Curtea a stabilit conduita constitutionala de urmat, conduita ce se regaseste in art. 421 pct. 2 lit. b) din Codul de procedura penala, conform caruia atunci cand exista cazul de nulitate absoluta referitor la necompetenta, instanta apel dispune rejudecarea de catre instanta competenta, respectiv, in cazul analizat, de completurile specializate.
Prin Decizia nr.51/2016, Curtea a constatat neconstitutionalitatea sintagmei „ori de alte organe specializate ale statului” din cuprinsul dispozitiilor art. 142 alin. (1) din Codul de procedura penala, ceea ce inseamna ca mandatul de supraveghere tehnica poate fi pus in executare de procuror si de organele de cercetare penala, care sunt organe judiciare, conform art. 30 din Codul de procedura penala, precum si de catre lucratorii specializati din cadrul politiei, in conditiile in care acestia pot detine avizul de ofiteri de politie judiciara, in conditiile art. 55 alin. (5) din Codul de procedura penala.
Prin Decizia nr.26/2019, Curtea s-a pronuntat asupra unui conflict juridic de natura constitutionala care a vizat incheierea intre Ministerul Public – Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie si Serviciul Roman de Informatii a unor protocoale de colaborare. Constatand ca acestea nu puteau fi incheiate intre cele doua autoritati publice, Curtea a stabilit conduita constitutionala de urmat, conduita ce se regaseste in pct.3 al dispozitivului deciziei, respectiv „Inalta Curte de Casatie si Justitie si celelalte instante judecatoresti, precum si Ministerul Public – Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie si unitatile subordonate vor verifica, in cauzele pendinte, in ce masura s-a produs o incalcare a dispozitiilor referitoare la competenta materiala si dupa calitatea persoanei a organului de urmarire penala, si vor dispune masurile legale corespunzatoare”.
Astfel cum s-a aratat mai sus, aceste decizii au antamat probleme punctuale referitoare la:
– compunerea Completurilor de 5 judecatori la nivelul Inaltei Curti de Casatie si Justitie;
– la constituirea completurilor specializate in materia infractiunilor de coruptie la nivelul Inalta Curti de Casatie si Justitie;
– punerea in executare a mandatului de supraveghere tehnica;
– la competenta Ministerul Public – Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie de a incheia protocoale de colaborare cu Serviciul Roman de Informatii.
Prin urmare, niciuna dintre aceste decizii nu a vizat nici crearea unei impunitati cu privire la faptele ce constituie infractiuni grave de frauda care aduc atingere intereselor financiare ale Uniunii sau de coruptie si nici inlaturarea raspunderii penale cu privire la aceste infractiuni.
Subliniem faptul ca, potrivit art.147 alin.(4) din Constitutie, deciziile Curtii Constitutionale sunt si raman general obligatorii.
De altfel, si CJUE recunoaste, in cuprinsul Hotararii sale din 21 decembrie 2021, caracterul obligatoriu al deciziilor Curtii Constitutionale. Cu toate acestea, concluziile din Hotararea CJUE potrivit carora efectele principiului suprematiei dreptului UE se impun tuturor organelor unui stat membru, fara ca dispozitiile interne, inclusiv cele de ordin constitutional sa poata impiedica acest lucru, si potrivit carora instantele nationale sunt tinute sa lase neaplicate, din oficiu, orice reglementare sau practica nationala contrara unei dispozitii a dreptului UE, presupun revizuirea Constitutiei in vigoare. In plan practic, efectele acestei Hotarari se pot produce numai dupa revizuirea Constitutiei in vigoare, care, insa, nu se poate face de drept, ci exclusiv la initiativa anumitor subiecte de drept, cu respectarea procedurii si in conditiile prevazute chiar in Constitutia Romaniei.
Compartimentul relatii externe, relatii cu presa si protocol
