Bucurie printre „speciali”, CCR retrimite legea Parlamentului: „Recalcularea pensiilor de serviciu aflate in plata afecteaza securitatea juridica”
Curtea Constitutionala a Romaniei a decis miercuri sa retrimita in Parlament Legea de modificare a pensiilor speciale, dupa ce unele articole au fost declarate neconstitutionale.
„Curtea a retinut ca recalcularea pensiilor de serviciu aflate in plata afecteaza securitatea juridica. Curtea a mai retinut ca impozitarea nu poate avea caracter sanctionator. Ca efect al deciziei, legea se va intoarce in Parlament pentru a fi pusa in acord cu decizia Curtii”, a declarat presedintele CCR, Marian Enache.
„Unele articole din legea pensiilor speciale sunt neconstitutionale. Diminuarea bazei de calcul si alte aspecte afecteaza independenta justitiei”, a mai spus Enache.
Ulterior, CCR a precizat intr-un un comunicat de presa ca a fost admisa obiectia de neconstitutionalitate formulata de Inalta Curte de Casatie si Justitie, Curtea constatand ca sunt neconstitutionale dispozitiile art.I – IV, art. XIII alin.(5) si (6) si art. XV din Legea pentru modificarea si completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu si a Legii nr.227/2015 privind Codul fiscal, precum si anexele nr.1-3 la aceasta.
Pe de alta parte, Curtea Constitutionala, in raport cu criticile de neconstitutionalitate extrinseca formulate, a respins, ca neintemeiata, obiectia de neconstitutionalitate si a constatat ca este constitutionala Legea pentru modificarea si completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu si a Legii nr.227/2015 privind Codul fiscal.
„In esenta, Curtea a constatat ca diminuarea bazei de calcul a pensiilor de serviciu din sistemul justitiei, precum si omisiunea reglementarii unor dispozitii tranzitorii efective in privinta cresterii, pe de o parte, a ponderii vechimii efective in functie, si, pe de alta parte, a varstei de pensionare necesare acordarii pensiei de serviciu afecteaza componenta functionala/institutionala a principiului independentei justitiei in substanta sa. De asemenea, se incalca exigentele de calitate a legii prin lipsa unor reglementari tranzitorii clare, precise si previzibile cu privire la actualizarea pensiilor de serviciu si la eliminarea cresterii cu 1% a valorii de 80%, care se aplica asupra bazei calcul a pensiei de serviciu pentru fiecare an care depaseste vechimea standard de 25 de ani. Curtea a retinut ca recalcularea pensiilor de serviciu aflate in plata afecteaza securitatea juridica in componenta de neretroactivitate a legii. Securitatea juridica cere si impune o protectie a garantiilor referitoare la conservarea dreptului care a
fost dobandit prin emiterea deciziei de pensionare”, a explicat CCR.
„Curtea a mai observat ca partea necontributiva a pensiei de serviciu poate face obiectul unei impozitari distincte fata de partea sa contributiva conditionat de aplicarea acesteia tuturor categoriilor de beneficiari ai pensiilor de serviciu, fara distinctie. Legea criticata introduce o astfel de impozitare, insa nu stabileste cu claritate baza de impunere, ceea ce este contrar exigentelor de calitate a legii. Curtea a mai retinut ca impozitarea nu poate avea un caracter sanctionator, pentru ca se ajunge practic la o regandire si restructurare indirecta a insasi bazei de calcul a pensiei de serviciu”, a mai indicat Curtea Constitutionala.
Pe 29 iunie, ICCJ a sesizat Curtea Constitutionala in legatura cu Legea pentru modificarea si completarea unor acte normative in domeniul pensiilor de serviciu, dar si referitor la actul normativ privind cresterea varstei de pensionare.
Proiectul se refera la pensiile speciale ale magistratilor, militarilor, diplomatilor, functionarilor parlamentari, personalului Curtii de Conturi, aeronautic.
Actul normativ vizeaza calcularea pensiilor de serviciu plecand de la vechimea in specialitate, reducerea procentului de calcul raportat la venitul obtinut si alinierea stagiului de contributivitate minim la cel aplicat in sistemul public de pensii.
Conform acestei legi, procurorii si judecatorii se vor putea pensiona pana in 2028 in aceleasi conditii ca pana acum, adica indiferent de varsta, daca au 25 de ani vechime si beneficiind de o pensie in cuantum de 80% din indemnizatia bruta si sporurile din ultima luna de activitate. De aceleasi conditii de pensionare prevazute de legile in vigoare vor beneficia si pensionarii militari, in urmatorii cinci ani. Totodata, pensiile mai mari de 4.000 de lei net vor fi impozitate cu 15%.
Pe 29 iunie, ICCJ a anuntat ca a decis sa sesizeze Curtea Constitutionala in legatura cu modificarile legii privind pensiile de serviciu, dar si a legii privind cumulul pensiei cu salariul. Ambele legi au trecut in 28 iunie de Parlament, fiind in faza de control al constitutionalitatii, inainte de a fi trimise presedintelui Klaus Iohannis pentru promulgare.
”La data de 29.06.2023, ora 13.00, constituita in Sectii Unite, in conformitate cu prevederile art. 27 lit b din Legea nr. 304/2022 privind organizarea judiciara, In temeiul art. 146 lit. a) din Constitutia Romaniei si art. 15 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea si functionarea Curtii Constitutionale, republicata, Cu participarea unui numar de 87 de judecatori, cu respectarea cerintelor de cvorum prevazute de lege, Inalta Curte de Casatie si Justitie a decis, in unanimitate, sesizarea Curtii Constitutionale a Romaniei pentru controlul constitutionalitatii, inainte de promulgare in ceea ce priveste: l Legea pentru modificarea si completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu si a Legii nr. 277/2015 privind Codul fiscal (PL-x nr.244/2023); Legea privind unele masuri pentru continuarea activitatii de catre persoanele care indeplinesc conditiile de pensionare”, conform unui comunicat al ICCJ.
In ambele cazuri este vorba despre actele normative in intregime, conform ICCJ.
Ce argumenteaza ICCJ privind sesizarea pe legea pentru modificarea si completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu si a Codului fiscal
Inalta Curte de Casatie si Justitiei precizeaza ca „sesizarea de neconstitutionalitate priveste actul normativ in intregime, retinandu-se de catre Sectiile Unite atat vicii de neconstitutionalitate de natura extrinseca, cat si intrinseca”.
Sub primul aspect, a fost avuta in vedere existenta urmatoarelor motive de constitutionalitate extrinseca:
– Caracterul eterogen al legii si nesocotirea principiului unicitatii reglementarii. Incalcarea art.1 alin.(5) privind principiul legalitatii coroborat cu art .147 alin. (4) din Constitutia Romaniei referitor la caracterul obligatoriu al deciziilor Curtii Constitutionale.
– Incalcarea prevederilor art. 75 alin.( 1) cu referire la art.73 alin.( 3) lit. l) din Constitutia Romaniei, prin nerespectarea ordinii de sesizare a celor doua Camere ale Parlamentului.
– Incalcarea art. 1 alin. (3) si (5) din Constitutie sub aspectul claritatii si previzibilitatii normei juridice.
De asemenea, instanta suprema a constatat ca se impune examinarea urmatoarelor motive de neconstitutionalitate intrinseca:
„- Incalcarea art. 124 alin. (3) prin raportare la art. 1 alin. (3) si (5) din Constitutie referitoare la independenta justitiei si la statul de drept.
– Incalcarea art. 44 din Constitutie si art. 1 din Protocolul aditional nr. 1 la Conventia europeana pentru apararea drepturilor omului si libertatilor fundamentale, prin dispozitiile art.I pct.2 din Lege, cu referire la abrogarea alin. (2) al art. 211 din Legea nr. 303/2022 si ale art.I pct. 4 din Lege, cu referire la art. 211 alin. (41) din Legea nr. 303/2022.
– Incalcarea principiului egalitatii in drepturi prevazut de dispozitiile art.16 coroborat cu art.53 din Constitutie.
– Incalcarea dispozitiilor art. 1 alin. (5), art. 16 alin. (1) si art. 56 alin. (2) din Constitutie prin prevederile art.XIII din Lege cu referire la art.101 din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal.
– Incalcarea art. 1 alin. (4) din Constitutie privind principiul separatiei si echilibrului puterilor, referitor la cooperarea loiala si respectul reciproc intre autoritatile statului, inclusiv prin raportare la dispozitiile art. 147 din Constitutie”.
Sesizarea ICCJ pe legea care interzice cumulul pensiei cu salariul va fi discutata de catre CCR pe 21 septembrie.
