Cazurile de copii afectati de temutul sindrom Kawasaki, tot mai numeroase in Statele Unite. Medicii nu-si explica motivele acestei „epidemii”
Medicii din Statele Unite constata o crestere a numarului de cazuri de sindrom Kawasaki, o afectiune misterioasa care afecteaza in principal copiii sub 5 ani. Boala este cea mai frecventa cauza de boala cardiaca dobandita la copii din intreaga lume, dar este adesea nerecunoscuta sau diagnosticata gresit, scrie cotidianul The New York Times.
Boala Kawasaki, cunoscuta si sub numele de KD, este unul dintre cele mai importante mistere pediatrice. Unii oameni de stiinta cred ca este rezultatul unei expuneri la mediul inconjurator sau ca apare dupa o infectie bacteriana sau virala. Anumite gene par sa ii faca pe unii copii mai predispusi la ea.
Oricare ar fi cauza, a existat o acalmie a cazurilor in Statele Unite in timpul pandemiei, ceea ce sugereaza ca masurile de mascare si de distantare sociala ar fi putut ajuta la protejarea copiilor de expunere. Acum, cazurile sunt in crestere, ceea ce sugereaza ca multi copii sunt expusi pentru prima data la cauza misterioasa a bolii.
Boala Kawasaki este marcata de o febra mare care dureaza mai mult de cinci zile, un ganglion limfatic umflat pe gat si maini si picioare rosii si umflate, „limba de capsuni” rosie, buze rosii si crapate si alte eruptii. Adesea, pacientii se confrunta in cele din urma cu descuamarea pielii de pe maini si picioare. Unul dintre semnele care tradeaza sindromul Kawasaki sunt ochii foarte injectati de sange.
Nu exista niciun test care sa diagnosticheze boala Kawasaki, iar medicii trebuie sa excluda o serie de boli care au simptome similare, inclusiv bolile transmise de capuse, artrita reumatoida juvenila, scarlatina, sindromul Stevens-Johnson, sindromul socului toxic si chiar rujeola. De asemenea, afectiunea seamana foarte mult cu sindromul inflamator multisistemic la copii, sau MIS-C, care poate aparea in urma unei infectii cu COVID.
Unii copii care viziteaza camera de urgenta si care sunt testati pozitiv pentru boli virale precum VSR sau gripa – dar care indeplinesc si criteriile pentru sindromul Kawasaki – sunt supusi in cele din urma unei ecocardiografii care arata o marire a arterelor coronare. Din acest motiv, este important sa nu se respinga sindromul Kawasaki chiar si atunci cand se confirma un alt diagnostic respirator.
Fara tratament, faza acuta a sindromului Kawasaki poate dura saptamani intregi si apoi se poate rezolva de la sine. Dar afectiunea poate provoca umflarea vaselor de sange, inclusiv a arterelor care trimit sangele la inima, precum si afectarea muschiului cardiac si a valvelor, chiar si la mult timp dupa ce simptomele acute dispar. Nedetectate, arterele cardiace inflamate pot dezvolta anevrisme, sau umflaturi in peretii arterelor, ceea ce poate duce, la randul sau, la un risc de formare de cheaguri de sange si atacuri de cord.
Aproximativ 25% dintre pacientii care nu primesc tratament pentru aceasta afectiune vor dezvolta anevrisme ale arterelor coronare, ceea ce ar putea duce la atacuri de cord si la deces chiar si dupa ani de zile. Este posibil ca multi adulti care au avut sindromul Kawasaki in copilarie sa nu stie acest lucru. Multi fie nu au fost tratati, fie au fost diagnosticati gresit cu o alta afectiune care implica eruptii cutanate. Unii dintre acesti oameni nu stiu ca au vreo afectiune cardiaca pana cand nu se produce o tragedie la varsta adulta.
