Ce a omis Putin din discursul sau anual?
In timpul discursului sau anual, presedintele rus Vladimir Putin a abordat o serie de subiecte de interes pentru cetatenii rusi, de la eforturile militare in Ucraina, apararea suveranitatii Rusiei si monstruozitatea NATO, pana la politici interne precum starea economiei rusesti si falsa bunastare a rusilor. Cu toate acestea, analizand discursul sau, devine evident ca au existat cateva omisiuni semnificative, care arunca o lumina asupra realitatilor nespuse ale Federatiei Ruse, cum ar fi oboseala de razboi a rusilor, irelevanta Rusiei pe scena internationala si moartea lui Navalnii care pare ca a trezit poporul rus, dar si a dinamizat sprijinul pentru Ucraina.
Putin a promis victoria soldatilor rusi in Ucraina, subliniind determinarea si curajul fortelor armate. In ciuda retoricii sale inflacarate, a omis sa abordeze costul uman si economic al conflictului pentru Rusia. Pierderile suferite de armata rusa si impactul sanctiunilor occidentale asupra economiei rusesti sunt subiecte care raman in umbra. Desi a laudat progresele economice ale Rusiei si a declarat ca tara va deveni a patra putere economica mondiala, Putin a evitat sa discute despre inflatia in crestere si despre deprecierea rublei, care afecteaza nivelul de trai al cetatenilor obisnuiti.
Zvonurile false
In discursul sau nu am regasit nicio mentiune cu privire la regiunea transnistreana. Presedintele rus ar fi vrut ca asa-zisii deputati de la Tiraspol sa solicite in mod explicit alipirea la Rusia. In schimb, cererea lansata s-a limitat doar la protectia economica, fara vreo mentiune de protejarea prin forte militare. Asta ne arata ca regiunea transnistreana nu este totalmente controlata de Moscova, asa cum ne-am fi asteptat.
Mai mult, Tiraspolul, prin congresul „deputatilor de toate nivelurile”, nu i s-a adresat presedintelui rus, ci Dumei de Stat. A apelat chiar si la institutiile europene, o miscare facuta de asa-zisii lideri transnistreni care probabil nu se aliniaza cu preferintele lui Putin.
Raportarile din mass-media ruseasca prevesteau ca Transnistria va solicita anexarea, iar, in urma acestei cereri, presedintele Putin urma sa consimta, punand astfel Republica Moldova intr-o situatie similara cu cea a Ucrainei, conform avertismentelor repetate. Totusi, aceasta campanie de dezinformare nu s-a materializat conform asteptarilor Kremlinului, deoarece Transnistria nu pare interesata de perspectivele economice negative care ar decurge dintr-o asociere cu Rusia.
Economia vulnerabila
De asemenea, Putin a vorbit despre consolidarea BRICS si despre importanta Rusiei in stabilizarea ordinii mondiale. Cu toate acestea, nu a mentionat tensiunile crescande dintre Rusia si alte natiuni puternice, cum ar fi Statele Unite si membrii Uniunii Europene, care au condus la izolarea totala a Rusiei pe scena internationala. Aceasta izolare este accentuata de retragerea investitiilor straine si de dificultatile tot mai mari pe care companiile rusesti le intampina in accesarea pietelor globale. Sa nu mai vorbim de sanctiunile impuse Moscovei, care se fac din ce in ce mai simtite. Recent, Uniunea Europeana a adoptat cel de-al 13-lea pachet de sanctiuni impotriva Rusiei cu repercusiuni mai ales in domeniul militar, acolo unde doare cel mai mult si care are efecte semnificative asupra razboiului din Ucraina.
Rusia inconjurata de NATO
Pe scena internationala, Putin a criticat NATO si a avertizat impotriva extinderii sale, dar nu a discutat despre consecintele pe termen lung ale izolarii diplomatice a Rusiei. De asemenea, a omis sa mentioneze ca aceasta postura agresiva a contribuit la consolidarea unitatii si determinarii NATO, precum si la cresterea sprijinului international pentru Ucraina. Un exemplu aici este faptul ca in sfarsit Marea Baltica a devenit un „Lac NATO”, prin ratificarea aderarii Suediei la alianta de catre Parlamentul Ungariei. Acum, Suedia are drepturi depline in cadrul NATO, iar Rusia este inconjurata totalmente in aceasta regiune.
Mai mult, in timp ce Putin s-a laudat cu arsenalul modern al Rusiei, inclusiv cu arme nucleare si cu rachetele hipersonice (Sarmat, Kinjal), nu a abordat implicatiile periculoase pe care o eventuala escaladare a cursei inarmarilor ar putea avea loc (pe modelul Razboiului Rece). Discutia despre arme nucleare a fost superficiala, fara a recunoaste tensiunile crescande pe care astfel de declaratii le pot genera. Santajul, prin invocarea posibilitatii de a folosi arme nucleare, nu ar trebui tolerat de statele occidentale si ar trebui sa se vina cu un raspuns pe masura precum consecinte grave fata de regimul Putin.
Credibilitate – zero
In cele din urma, in ciuda laudelor aduse „democratiei” ruse si a afirmatiei ca Occidentul a incercat sa creeze un „stat decadent” in locul Rusiei, Putin a evitat complet sa vorbeasca despre restrictiile tot mai mari impuse libertatii presei si libertatii de exprimare in tara. Moartea in inchisoare a opozantului Alexei Navalnii, mentionata aproape in treacat, ridica semne de intrebare grave despre starea democratiei si drepturilor omului in Rusia. Evenimentul a produs o dezbatere in societatea ruseasca si le-a demonstrat statelor vestice ca in Rusia si Putin nu poti avea incredere si nici purta negocieri. Asta a sporit si atentia asupra razboiului din Ucraina prin anuntarea de repercusiuni fata de Rusia si a unui sprijin militar mai mare pentru Kiev.
In concluzie, discursul anual al lui Vladimir Putin a oferit o viziune optimista si propagandistica asupra directiei in care liderul rus doreste sa conduca tara si nu a facut referire la cei peste 300.000 de soldati rusi morti si raniti. Totusi, omisiunile sale semnificative si evitarea unor subiecte sensibile dezvaluie o imagine mult mai complexa si, pe alocuri, ingrijoratoare a realitatilor cu care se confrunta Federatia Rusa. Aceste lacune in discursul presedintelui rus pun sub semnul intrebarii longevitatea regimului Putin, in contextul unor provocari interne (precum moartea lui Navalnii) si externe (precum rezultatele precare ale contraofensivei ruse) tot mai mari.
Acest editorial a aparut prima data pe site-ul publicatiei din Republica Moldova – Agora.md
