Ce a spus Zelenski in interviul cenzurat de Rusia. Doreste sa coopteze si Romania intr-un acord cu Rusia privind protejarea limbilor minoritatilor
Chestiunea neutralitatii Ucrainei, unul dintre punctele centrale ale negocierilor cu Rusia pentru a pune capat razboiului declansat in urma invaziei ruse, este ”studiata in profunzime”, a declarat presedintele ucrainean Volodimir Zelenski intr-un interviu acordat duminica unor mass-media ruse independente, in care a mentionat printre altele ca doreste sa coopteze si tarile vecine, inclusiv Romania, intr-un acord cu Rusia privind protejarea limbilor minoritatilor.
Unul dintre elementele negocierilor priveste ”garantiile de securitate si neutralitate, statutul denuclearizat al Statului nostru”, a spus Zelenski in interviu, potrivit agentiilor AFP si EFE, citate de Agerpres. ”Suntem pregatiti sa-l acceptam. Acest punct al negocierilor (…) este in discutie, este studiat in profunzime”, a indicat el.
”Dar nu vreau sa fie inca o hartie in stilul memorandumurilor de la Budapesta”, a tinut Zelenski sa adauge, facand referire la acordurile prin care Ucraina s-a angajat in 1994 sa renunte la armele nucleare mostenite de la fosta URSS in schimbul unor garantii de securitate din partea Statelor Unite, Marii Britanii si Rusiei.
Presedintele ucrainean a insistat si in acest interviu asupra unei intalniri intre el si presedintele rus Vladimir Putin, pe care l-a acuzat ca tergiverseaza negocierile. Kremlinul a refuzat insa orice astfel de intalnire in lipsa unui acord la negocierile aflate in desfasurare.
Zelenski a sustinut ca Rusia trebuie mai intai sa-si retraga trupele din Ucraina inainte ca aceasta sa semneze orice document asupra neaderarii la NATO si asupra garantiilor de securitate. ”Avem nevoie de un acord cu presedintele Putin. Garantii nu vor semna nimic daca sunt trupe” ruse in Ucraina, a spus el, garantii fiind statele din partea carora Kievul doreste garantii de securitate, printre acestea fiind SUA, Marea Britanie si Turcia.
Totusi, a atentionat presedintele ucrainean, semnarea unui eventual acord cu Rusia va impune revizuirea Constitutiei Ucrainei, proces care ar putea dura circa un an, intrucat va fi nevoie de un referendum, de ratificarea intelegerilor in parlamentul de la Kiev si in cele ale statelor garante.
Cat despre cererea Rusiei ca Ucraina sa recunoasca peninsula Crimeea ca parte a Rusiei si independenta republicilor autoproclamate Donetk si Lugansk, Zelenski a spus ca aceasta chestiune ”trebuie abordata si solutionata”.
El a confirmat ca sunt discutate si alte puncte aflate pe masa negocierilor, precum protejarea limbii ruse in Ucraina, mentionand ca si acestea necesita compromisuri. Potrivit lui Zelenski, un asemenea compromis ar putea fi o formula de ”respect reciproc fata de limbile cetatenilor din tarile vecine”. ”Vreau sa-l semnez cu toate tarile vecine. Sunt interesat de Rusia, Ungaria, Polonia, Romania. Avem multe minoritati, nationalitati si acest acord ar trebui sa fie suficient pentru a respecta anumite limbi in tara noastra”, a semnalat presedintele ucrainean.
In ce priveste ”denazificarea” si ”demilitarizarea” Ucrainei, alte solicitari ale Rusiei, Zelenski a spus ca refuza orice discutie in acesti termeni.
Seful statului ucrainean a mai mentionat ca nu agreeaza ideea Poloniei de trimitere a unui contingent de mentinere a pacii in Ucraina, intrucat efectul acestui demers ar fi un conflict inghetat in Ucraina.
Interviul a fost acordat postului de televiziune Dojd, website-ului Meduza (ambele fiind anti-Kremlin si au fost blocate in Rusia dupa declansarea razboiului in Ucraina) si cotidianului Kommersant. Agentia Federala pentru Supravegherea Comunicatiilor din Rusia, Roskomnadzor, a cerut mass-media ruse sa nu publice interviul cu Zelenski, avertizandu-le ca, in caz contrar, vor fi sanctionate.
Delegatiile rusa si ucraineana care negociaza un posibil acord de pace dupa agresiunea Rusiei asupra Ucrainei se vor intalni incepand de luni in Turcia, la Istanbul, pentru o noua runda de tratative preconizata sa dureze trei zile.
Rusia cere in principal stabilirea unui statut de neutralitate pentru Ucraina, ”demilitarizarea” si ”denazificarea” acesteia (o referire la unitatile de extrema dreapta integrate in armata ucraineana, precum batalionul Azov), un statut oficial pentru limba rusa, recunoasterea suveranitatii Rusiei asupra Crimeii anexate si dreptul la autodeterminare al provinciilor separatiste proruse din Donbas. Ucraina a manifestat pana in prezent o disponibilitate de compromis in privinta unui statut de neutralitate, cu garantii de securitate solide din partea Occidentului, nu insa si in privinta integritatii sale teritoriale.
Incepute cu intalniri fizice intre cele doua delegatii, negocierile ruso-ucrainene s-au desfasurat ulterior online intr-un ritm aproape zilnic. Desi dupa primele contacte cele doua parti manifestasera un anumit optimism, saptamana trecuta ele au recunoscut divergente semnificative.
