China a promis in 2013 ca va proteja Ucraina in cazul unui atac nuclear. Promisiunea pe care Xi Jinping incearca sa o faca acum uitata
O promisiune neobisnuita si in mare parte uitata, semnata de presedintele chinez Xi Jinping in urma cu opt ani, potrivit careia China va proteja Ucraina in cazul unui atac nuclear, capata o noua atentie dupa invazia Rusiei asupra Ucrainei, informeaza The Wall Street Journal.
Promisiunea facuta Ucrainei de China in 2013 privind garantii de securitate reprezinta un tip de angajament pe care statele cu arme nucleare – inclusiv China – il fac de mult timp fata de cele nenucleare, asigurari pe care SUA, Marea Britanie si Rusia le-au oferit anterior si direct Ucrainei pentru renuntarea la armele din epoca sovietica. Cu toate acestea, Beijingul parea sa promita mai mult decat in angajamentele anterioare, iar motivul pentru care a ales Ucraina pentru un astfel de aranjament i-a derutat pe expertii in domeniul nuclear de atunci.
Acum, existenta acestei promisiuni pare sa tulbure si mai mult pozitia politica a Beijingului in contextul recentei invazii a Rusiei in Ucraina si a avertismentului Moscovei de luna trecuta ca a ridicat nivelul de alerta al fortelor sale nucleare.
„Este o promisiune a unui stat cu arme nucleare de a lua apararea unui stat care nu detine arme nucleare si care este amenintat de un stat cu arme nucleare”, spune Gregory Kulacki, un analist cu sediul in Japonia care se concentreaza pe probleme nucleare si pe China pentru organizatia non-profit Union of Concerned Scientists. „Trebuie reamintit Chinei”, spune el.
Cand a fost semnata, promisiunea bilaterala de securitate a Chinei fata de Ucraina a parut fara precedent si a starnit imediat intrebari daca Xi, pe atunci nou in rolul sau de lider, intentiona sa modifice protocoalele militare stabilite. China are o singura alianta formala, un pact din 1961 cu Coreea de Nord, care nu specifica amenintarile nucleare, in parte pentru ca este anterior chiar primului test cu arme nucleare al Chinei.
In garantiile sale din 2013, Beijingul a laudat acordul Ucrainei din 1994 de a renunta la mii de arme nucleare din perioada in care era republica sovietica in schimbul unor garantii de securitate din partea SUA, a Regatului Unit si a Rusiei.
„China se angajeaza neconditionat sa nu foloseasca sau sa ameninte cu folosirea armelor nucleare impotriva Ucrainei nenucleare si, in conditiile in care Ucraina ar suferi o invazie cu arme nucleare sau ar suferi amenintarea unei astfel de invazii, sa ofere Ucrainei garantii de securitate corespunzatoare„, se arata in declaratie.
Initial, unele mass-media guvernamentale din China, inclusiv agentia oficiala de stiri Xinhua, au starnit neliniste prin faptul ca au numit acordul Beijingului cu Ucraina o „umbrela nucleara”, termen pe care Washingtonul il foloseste pentru a descrie promisiunile sale de a proteja aliati precum Coreea de Sud. Multe dintre stirile publicate in China au disparut de atunci de pe internet.
„‘Umbrela’ nu este precisa. Daca ar fi adevarat, ar fi o chestiune foarte importanta”, a declarat Gerald C. Brown, un analist al apararii din Washington, specializat in China si arme nucleare. El a spus ca ‘umbrela nucleara’ este un concept exclusiv american.
Limbajul oficial al Beijingului, care se opune umbrelelor nucleare, nu s-a schimbat de zeci de ani. Aceasta pozitie apare in continuare pe site-ul Ministerului sau de Externe: China „nu a desfasurat arme nucleare pe teritoriile altor tari si nici nu a oferit umbrele nucleare pentru nicio tara”.
Din moment ce Rusia a reprezentat mult timp principala amenintare la adresa securitatii Ucrainei, promisiunea facuta de China parea sa sugereze ca Beijingul era pregatit sa se opuna Moscovei intr-un astfel de conflict. Desi China se descrie astazi un parteneriat strategic cu Rusia, cele doua tari au fost adesea de parti opuse in probleme teritoriale si s-au luptat pentru influenta in tari terte.
