Claudiu Degeratu, despre sansele lui Iohannis de a deveni secretar-general NATO: „Acolo exista cutuma sa fie ales secretar-general un fost premier, nu un presedinte”
Claudiu Degeratu, expert in securitate si fost sef al Departamentului Aparare al delegatiei permanente romane la Cartierul General al NATO de la Bruxelles, nu crede ca presedintele Iohannis are sanse sa ajunga secretar general al NATO. Presedintia Romaniei a anuntat deja ca „nu comenteaza zvonuri”.
„Nu are nicio sansa. In schimb, e posibil ca Romania sa primeasca o compensatie pe alte planuri”, a declarat Degeratu intr-un interviu pentru aktual24.ro.
„Acolo exista cutuma sa fie ales secretar general un fost premier, nu un presedinte. Parerea mea, si asta o sa vedeti, daca va uitati, ca se aleg mai mult fosti premieri. (…) NATO este o organizatie interguvernamentala, nu e asa, de nivelul ONU, cu nu stiu ce reprezentare de sef de stat. Sigur ca in multe tari seful de stat este premierul, dar mai sunt si alte cazuri care… Deci, eu cred ca un premier are sansa sa sa fie acolo”, a subliniat Degeratu.
Intrebat despre liderii de state care il sustin pe Iohannis, Degeratu a spus ca „foarte putini vor ramane cand incep efectiv negocierile”.
Bloomberg si Reuters, doua dintre cele mai respectabile agentii internationale de presa, au publicat analize ample dupa anuntul privind candidatura presedintelui roman, Klaus Iohannis, la sefia NATO. Administratia Prezidentiala romana a declarat doar, in legatura cu acest subiect, ca „nu comentam zvonuri”.
Nominalizarea presedintelui Klaus Iohannis va complica eforturile celorlalti aliati de a-l instala pe premierul olandez demisionar Mark Rutte ca viitor sef al Organizatiei Tratatului Atlanticului de Nord, scrie Bloomberg. Rutte ramane insa favoritul clar pentru acest post, intrucat SUA, Germania si Marea Britanie l-au sustinut joi pentru a conduce alianta formata din 31 de membri.
Unii membri de pe flancul estic al aliantei au refuzat sa dea unda verde, in timp ce fac presiuni pentru o mai mare reprezentare a regiunii in functii de conducere in cadrul organizatiei. Cei mai recenti sefi ai aliantei au provenit din tarile nordice sau din Olanda
Biroul de presa al lui Iohannis nu a raspuns la apelurile telefonice prin care se solicitau comentarii. Un purtator de cuvant al lui Rutte a declarat ca este de competenta aliatilor NATO sa decida asupra viitorului secretar general si a refuzat sa faca alte comentarii.
Oficialii europeni si americani au declarat ca aceasta candidatura a Romaniei ar prelungi probabil doar procesul inainte ca Rutte sa castige in cele din urma candidatura.
„Statele Unite au spus clar aliatilor nostri, aliatii nostri din NATO, ca noi credem ca domnul Rutte ar fi un secretar general excelent pentru NATO”, a declarat joi purtatorul de cuvant al Casei Albe, John Kirby, reporterilor, la cateva ore dupa ce Marea Britanie a anuntat ca sustine candidatura lui Rutte pentru acest post.
Ambasada Germaniei la Washington a spus intr-o postare pe retelele de socializare ca Olaf Scholz il sustine pe Rutte, citand „experienta imensa, experienta vasta in domeniul politicii de securitate si abilitatile sale diplomatice profunde”.
Declaratiile publice de sustinere a lui Rutte de catre oficialii americani si britanici, inclusiv de catre Ministerul britanic de Externe, au fost considerate de unii oficiali din alianta ca fiind un efort de a pecetlui candidatura lui Rutte – si de a exclude potential alti candidati.
Iohannis a declarat in aceasta luna ca „ar fi inadmisibil ca niciuna dintre functiile de conducere discutate in acest an sa nu fie ocupata de cineva din Europa de Est”, unde membrii NATO se simt „lasati deoparte” in conducerea aliantei.
Avand obligatia de a lua o decizie unanima in randul aliatilor, tarile NATO incearca sa ajunga la un acord asupra unui succesor al lui Stoltenberg pana in momentul in care ministrii de externe se vor reuni la Bruxelles, la inceputul lunii aprilie, cu ocazia celei de-a 75-a aniversari a aliantei. Aliatii vor sa evite ca acest rol sa fie prins in negocierile pentru posturile de conducere dupa alegerile din iunie din Uniunea Europeana.
Rolul secretarului general al NATO va fi deosebit de important in urmatorii ani, pe fondul ingrijorarilor tot mai mari din Europa cu privire la angajamentul SUA fata de securitatea regiunii. Republicanii din Congres au blocat finantarea pentru Ucraina, iar fostul presedinte Donald Trump a lasat sa planeze indoiala ca, daca va reveni la Casa Alba, va onora prevederea aliantei care cere tuturor membrilor sa apere orice tara NATO atacata.
Pe masura ce razboiul dintre Rusia si Ucraina se prelungeste, urmatorul sef al NATO va trebui sa gaseasca un echilibru intre evitarea oricaror repercusiuni directe sau a unei escaladari mai ample intre alianta si Rusia, incurajandu-i in acelasi timp pe aliati sa mentina sprijinul militar si financiar pentru Ucraina, in timp ce publicul incepe sa se plictiseasca de costuri.
Romania si-a sporit semnificativ cheltuielile pentru aparare in ultimii ani si aloca pana la 2,5% din PIB pentru cheltuieli de aparare, depasind obiectivul NATO de a cheltui 2%. Iohannis a fost laudat de Trump pentru cheltuielile tarii in timpul mandatului sau anterior.
Cu toate acestea, este greu de crezut ca Romania va avea succes cu aceasta candidatura, avand in vedere ca Romania detine in prezent postul de secretar general adjunct cu Mircea Geoana. Iohannis ar putea fi, de asemenea, un potential candidat pentru a-l inlocui pe Charles Michel in functia de presedinte al Consiliului European.
La randul sau, Reuters subliniaza ca Statele Unite si Marea Britanie l-au sustinut joi pe premierul olandez demisionar Mark Rutte pentru a-i succeda lui Jens Stoltenberg in functia de secretar general al NATO, plasandu-l pe acesta intr-o pozitie puternica pentru a obtine postul.
Succesorul lui Stoltenberg, atunci cand acesta va demisiona in octombrie, va prelua functia intr-un moment crucial, avand sarcina de a sustine sprijinul membrilor NATO pentru apararea costisitoare a Ucrainei impotriva invaziei Rusiei, ferindu-se in acelasi timp de orice escaladare care ar atrage alianta direct intr-un razboi cu Moscova.
„Presedintele Biden sustine ferm candidatura premierului Rutte pentru a fi urmatorul secretar general al NATO. Premierul Rutte are o intelegere profunda a importantei Aliantei, este un lider si un comunicator innascut, iar conducerea sa ar servi bine Aliantei in acest moment critic”, a declarat un oficial american.
In functie de rezultatul alegerilor prezidentiale americane din noiembrie, urmatorul sef al NATO ar putea avea de-a face cu un al doilea mandat al lui Donald Trump, care recent a pus din nou sub semnul intrebarii angajamentul sau fata de apararea aliatilor din NATO. Trump a atras critici acerbe din partea oficialilor occidentali la inceputul acestei luni pentru ca a sugerat ca nu ar proteja tarile care nu indeplinesc obiectivele de cheltuieli de aparare ale aliantei si chiar ar incuraja Rusia sa le atace.
Dar Rutte, care era deja considerat favorit pentru a obtine postul de conducere al NATO, a declarat sambata ca Europa ar trebui „sa inceteze sa se mai planga, sa se vaite si sa sacaie” in legatura cu Trump si sa se concentreze in schimb pe ceea ce ar putea face pentru Ucraina.
„Trebuie sa lucram cu oricine se afla pe ringul de dans”, a declarat Rutte la Conferinta de Securitate de la Munchen.
Sustinandu-l, de asemenea, pentru aceasta functie, Ministerul britanic de Externe a declarat joi ca Rutte este o figura respectata in cadrul NATO, cu acreditari serioase in domeniul apararii si securitatii, si o persoana care se va asigura ca aceasta va ramane puternica si pregatita pentru orice nevoie de a se apara.
Sub conducerea lui Rutte, cheltuielile olandeze pentru aparare au fost reduse in anii de austeritate fiscala. De la invazia Rusiei in Ucraina, insa, Olanda a crescut cheltuielile, ducandu-le la aproximativ 2% din PIB in 2024.
