Cum isi foloseste Beijingul moneda pentru a se proteja de viitoarele sanctiuni. China vrea sa faca yuanul o alternativa atractiva la dolar
De mai bine de un deceniu, Beijingul incearca sa isi reduca dependenta de dolar, motivat de riscurile care apar in economia americana – cum ar fi prabusirea financiara din 2008 – si de dorinta de a-si spori propria sfera de influenta, scrie The Guardian.
Dupa invazia Rusiei in Ucraina, unul dintre cele mai puternice instrumente pentru a provoca prejudicii economice Moscovei a fost, in esenta, taierea accesului tarii la tranzactiile bazate pe dolari americani, limitandu-i capacitatea de a face comert cu alte tari.
Dar, pe langa pedepsirea Kremlinului, regimul de sanctiuni al Occidentului a avut si un castigator neintentionat: yuanul chinezesc. Anul trecut, ponderea importurilor rusesti platite in yuani a crescut de la 4% la 23%. In februarie, yuanul a depasit dolarul ca moneda cea mai tranzactionata pe bursa de la Moscova pentru prima data in istoria sa.
Impulsul Chinei de a stimula internationalizarea monedei sale este anterior razboiului din Ucraina si, desi yuanul este inca mult in urma dolarului in ceea ce priveste activitatea globala, intre martie 2021 si martie 2023 cota sa pe piata de finantare a comertului – ecosistemul de mai multe trilioane de dolari care sustine 80% din comertul mondial – a crescut de peste doua ori, potrivit datelor Swift, o platforma de mesagerie interbancara.
China incurajeaza si alte tari sa adopte yuanul pentru tranzactiile internationale. Argentina si Brazilia au incheiat recent acorduri pentru a plati importurile chinezesti in yuani, in loc de dolari americani.
In aprilie, Bangladesh a anuntat ca a aprobat o plata in yuani in valoare de 318 milioane de dolari pentru a deconta o parte dintr-un imprumut rusesc care fusese folosit pentru a finanta dezvoltarea unei centrale nucleare. Acesta este un exemplu rar de utilizare a yuanului pentru o tranzactie internationala care nu implica China.
Daniel McDowell, cercetator pentru China la Centrul Wilson, un thinktank, a declarat: „Pana in prezent, utilizarea internationala a yuanului ca moneda de plata a implicat in principal China la un capat al tranzactiei”.
„Pentru a face afaceri cu Rusia, partenerii straini nu prea au alternative – vor trebui sa ia in considerare utilizarea unor monede de plata mai putin traditionale, precum yuan si ruble”.
Economia Chinei este mult mai interconectata cu cea a Occidentului decat este cea a Rusiei, iar multi analisti considera ca ar fi imposibil pentru Occident sa pedepseasca China din punct de vedere economic fara a se autoflagela masiv.
Cu toate acestea, China doreste sa se protejeze cat mai mult posibil, iar internationalizarea yuanului este o parte a acestei aparari.
In martie, o companie chineza a folosit yuani pentru a cumpara 65.000 de tone de gaz natural lichefiat (GNL) de la TotalEnergies, o multinationala franceza, fiind prima data cand moneda chineza a fost folosita intr-o tranzactie internationala de GNL.
Beijingul nu doreste sa fie dependent de utilizarea dolarilor pentru importurile esentiale. Acesta este un pas cheie in asigurarea securitatii energetice a Chinei. Intr-un articol publicat anul trecut, Xu Jin, economistul-sef al China Energy, o companie de stat, a scris ca China „trebuie sa actioneze mai rapid pentru a impulsiona internationalizarea yuanului” pentru a-si proteja aprovizionarea cu energie in urma sanctiunilor impuse Rusiei.
China a dezvoltat o alternativa la Swift, precum si o moneda digitala, e-CNY. Aceste inovatii tehnologice sunt mai putin importante decat factorii politici care influenteaza popularitatea internationala a yuanului, dar fac parte din campania ampla a Beijingului de transformare a monedei sale intr-o alternativa atractiva la dolar.
Campania de decuplare de dolar este legata si de mandria nationala. Un raport recent privind cautarea autosuficientei financiare a Chinei noteaza: „Prin definitie, China nu poate pretinde ca este o mare putere … daca continua sa se bazeze pe dolar pentru comert, imprumuturi externe si stabilirea preturilor energiei si ale materiilor prime”.
Dar pentru liderii chinezi, un rol international mai proeminent pentru yuan trebuie sa fie echilibrat cu controlul partidului asupra pietelor financiare interne.
Internationalizarea reala a yuanului ar insemna slabirea controlului guvernului asupra fluxurilor de capital si acordarea unui rol mai important pietei in evaluarea monedei. Acesta nu este un risc pe care partidul este dispus sa si-l asume, nici din punct de vedere politic, nici din punct de vedere filozofic. Un principiu central al filozofiei sale economice este acela ca statul ar trebui sa aiba un rol proeminent in economie.
Alexander Gabuev, cercetator senior la Carnegie Endowment for International Peace, observa: „Nu mana invizibila” este cea pe care partidul doreste sa o controleze piata, „ci mana foarte vizibila a autoritatilor de reglementare ale statului”.
„Un rol mai proeminent pentru yuan in sistemul financiar global este un lucru placut de avut. Dar stabilitatea financiara interna este un lucru obligatoriu daca vrei sa mentii tara in functiune si sa ramai la putere”, a subliniat Gabuev.
