Cum ne-ar putea ajuta cartografierea planetei Marte sa traim acolo
Intr-o zi, am putea fi martieni. Nu triunghiurile verzi cu trei ochi si antene din filmele SF, ci oameni nascuti si crescuti pe Planeta Rosie, potrivit CNN.
Cercetatorii de la NASA petrec in prezent un an intr-un habitat martian simulat in Texas, in vederea pregatirii planului ambitios al agentiei spatiale de a trimite primii astronauti pe Marte inca din anii 2030, in timp ce Agentia Spatiala Europeana (ESA) se pregateste pentru prima calatorie dus-intors de pe Pamant pe Marte la sfarsitul acestui deceniu.
Insa harti precise ale terenului si datele meteorologice locale sunt esentiale pentru aterizarea in siguranta a navelor spatiale. Cercetatorii de la Universitatea New York din Abu Dhabi (NYUAD) aduc acest vis mai aproape de realitate cu Atlasul Marte.
Combinand cu grija peste 3.000 de imagini de inalta rezolutie colectate de sonda Hope a Emiratelor Arabe Unite – care orbiteaza in jurul planetei Marte din 2021 – echipa a creat „un mozaic color frumos al intregii planete”, spune Dimitra Atri, sefa grupului de cercetare martiana de la NYUAD.
„Daca va uitati la istoria planetei Marte, atat de multe sonde s-au prabusit pur si simplu”, spune Atri, adaugand ca atmosfera rarefiata face dificila franarea rachetelor si chiar si vanturile slabe pot modifica traiectoriile de aterizare. „Daca o sonda se prabuseste, este o mare pierdere de stiinta si de resurse. Dar atunci cand trimiti oameni trebuie sa fii foarte atent”.
Intelegerea modelelor meteorologice zilnice si sezoniere ii poate ajuta pe cercetatori sa identifice cel mai sigur moment si cel mai sigur loc de aterizare, spune Atri.
Asezarea pe sol este doar una dintre provocarile care pot fi depasite cu ajutorul atlaselor precise: identificarea celor mai bune locatii pentru asezarile umane din punct de vedere al peisajului, al temperaturii si al resurselor este o alta provocare. „Daca exista gheata disponibila, o putem transforma in apa care poate fi folosita pentru locuire”, explica Atri.
„Poate parea o prostie, dar poate ca in viitor va fi foarte comun ca oamenii sa mearga pe Marte si chiar sa locuiasca acolo”, spune Atri.
Praf si desertificare
Astronomii cartografiaza planeta Marte de aproape doua secole. Prima harta a planetei Marte a fost realizata in 1840 de Wilhelm Beer si Johann von Madler in Germania. Dar harta din 1877 a astronomului italian Giovanni Schiaparelli a fost cea care a starnit o fascinatie durabila fata de ideea unei civilizatii martiene, atunci cand canalele naturale de apa pe care le-a marcat pe harta au fost etichetate gresit ca fiind cai navigabile artificiale.
Misiunile Mariner ale NASA din anii 1960 si 1970 au oferit o mai buna intelegere a topografiei planetei Marte, inclusiv primele imagini ale vulcanilor, ale fluxurilor de lava, ale canioanelor stancoase si ale furtunilor uriase de praf. In deceniile care au trecut de atunci, NASA a creat o serie de harti, inclusiv unele bazate pe mineralogia planetei, iar la inceputul acestui an, agentia spatiala americana a lansat o harta 3D interactiva si detaliata a planetei Marte.
Harta realizata de NYUAD este „prima care foloseste in intregime fotografii color reale ale intregii planete”, spune Atri.
Institutul Goddard de Stiinte Spatiale al NASA foloseste acum harta NYUAD in software-ul Mars 24, care mentine o cronologie precisa pe Marte. JMARS, o baza de date disponibila publicului, utilizata de oamenii de stiinta de la NASA pentru planificarea misiunilor, a incorporat, de asemenea, atlasul in baza sa de date.
Scott Dickenshied, un reprezentant al JMARS, a declarat pentru CNN intr-un e-mail ca harta NYUAD este „creata din date achizitionate mai recent decat unele dintre hartile globale anterioare” si ofera o „perspectiva suplimentara a modului in care arata Marte”.
In timp ce instrumentele NASA si ESA ofera date cu o rezolutie mai mare pe o perioada mai lunga de timp, instrumentul folosit pentru a colecta datele pentru atlasul NYUAD este capabil sa „observe intregul disc al planetei Marte deodata”, spune Dickenshied, adaugand ca aceasta perspectiva „ar putea fi foarte utila pentru cercetatorii care doresc sa observe norii sau activitatea furtunilor de praf la scara planetara”.
Marte si Pamantul
Exista o teorie conform careia Marte a fost candva o planeta acoperita cu apa, ca si Pamantul, care ar fi putut gazdui viata, dar rarefierea atmosferei sale a cauzat racirea si uscarea care au dus la starea arida actuala. Acum, se confrunta cu furtuni de praf globale regulate, care au un impact urias asupra climei sale, inclusiv prin blocarea radiatiilor si captarea caldurii, spune Atri.
Desertificarea este o problema tot mai mare pe Pamant, in special in regiuni precum Peninsula Arabica si Africa, iar Atri crede ca oamenii de stiinta din domeniul climei pot aplica datele colectate despre desertificarea de pe Marte pe Pamant, „pentru a intelege ce s-ar putea intampla cu propria noastra planeta in viitor”.
„Preocuparea mea este ca, daca nu facem suficient pe Pamant (pentru a combate schimbarile climatice), atunci acesta ar putea deveni ca Marte”, adauga el.
In viitor, Atri intentioneaza sa recreeze conditiile martiene in laborator pentru a studia modul in care se comporta plantele. Marte are un mediu neiertator si dur: foarte putina atmosfera, temperaturi extrem de scazute si niveluri ridicate de radiatii UV.
Atri spune ca plantele pe care le va studia, care cresc in mod natural in solul uscat si sarat din regiunile desertice, cum ar fi Emiratele Arabe Unite, ar putea sa ne ajute sa intelegem cum ar putea supravietui plantele in climatul aspru al Planetei Rosii si sa le permita cercetatorilor sa gaseasca modalitati mai bune de a cultiva alimente in spatiu sau sa optimizeze agricultura in regiunile aride de pe Pamant.
Aceasta cercetare se afla in primele etape de planificare, iar Atri spera sa aiba primele mostre reale de pe Marte in jurul anului 2033. Dar, in alta parte, alti cercetatori examineaza deja modul in care inovatiile dezvoltate pentru a cultiva alimente pe Marte ar putea avea un impact asupra Pamantului.
Aproximativ 34% din toate emisiile globale de gaze cu efect de sera produse de om provin din productia de alimente, care utilizeaza cantitati enorme de terenuri si apa. Insa ineficienta sistemului face ca o treime din alimentele din lume sa se iroseasca, in timp ce peste 345 de milioane de oameni se confrunta cu o insecuritate alimentara extrema si cu o foamete si o malnutritie in crestere. Resursele limitate din spatiu inseamna ca tehnologia de productie a alimentelor pe Marte trebuie sa fie foarte eficienta si in circuit inchis, cu un nivel de risipa redus sau chiar inexistent.
Luna trecuta, cercetatori din Marea Britanie au publicat un articol in revista Nature Food in care analizeaza modul in care agricultura in mediu controlat in spatiu ar putea fi o „poarta de acces” pentru dezvoltarea unei tehnologii similare pentru Pamant, in timp ce doi oameni de stiinta din Canada au publicat o carte in care sustin ca cultivarea alimentelor pe Marte ar putea transforma agricultura pe Pamant.
Lectiile invatate despre geologia, clima si atmosfera lui Marte ne pot ajuta, de asemenea, sa descoperim daca vreuna dintre miile de planete care orbiteaza in jurul stelelor din afara sistemului nostru solar ar putea fi locuibila sau capabila sa sustina o atmosfera, spune Atri.
Multi oameni de stiinta cred ca viata pe Pamant si-a avut originea pe Marte cu miliarde de ani in urma, iar Atri considera ca Planeta Rosie este laboratorul perfect pentru a cerceta aceasta teorie.
„Trebuie sa ne intelegem vecinul”, spune Atri. „Poate ca a avut viata la un moment dat, sau poate ca exista viata sub suprafata care inca supravietuieste. Poate ca am avut origini comune. Cine stie?”
„Aceasta este cea mai buna sansa de a ne intelege pe noi insine si de unde venim.”
