Cuplul negru al anului. Romania a batut toate recordurile in 2017 prin amploarea schimbarilor negative in legislatie
Anul 2017 va ramane in istorie pentru recordurile si surprizele din economie, dar mai ales pentru ca s-au introdus peste 260 de modificari in regulile „jocului”, ceea ce inseamna, in medie, cel putin o schimbare legislativ-fiscala pe ziua lucratoare. Analiza realizata de Mediafax.
Cum a batut Romania toate recordurile in 2017: cate o surpriza fiscala pe zi lucratoare si efectele ce se vor vedea anul viitor
Printre recordurile si surprizele anului se numara productia agricola, dublata de un maxim al importurilor de alimente (si un rusinos maxim al deficitului comercial la acest capitol), cotatiile de varf ale cursului valutar (culminand cu acel 4,6551 lei/euro din 20 noiembrie), revenirea inflatiei de la minus la plus, cresterea economica pe fondul unui potential redus mai ales din cauza infrastructurii precare si intentia vadita a Guvernului de a renunta la managerii privati din companiile de stat.
Din punct de vedere fiscal, 2017 este insa anul unui record absolut, cu 261 de schimbari (echivalentul unei medii de cel putin o schimbare pe ziua lucratoare) introduse pe fondul trecerii de la un „vechi” la un nou program de guvernare.
In prima jumatate a anului, masurile fiscale din „vechiul” program de guvernare vizau introducerea unui impozit pe gospodarii, cu declararea tuturor categoriilor de venit, si a unui impozit pe venitul global, cu renuntarea la cota unica si trecerea la cote progresive, apoi amanarea reducerii TVA (pentru 1 ianuarie 2019 in loc de 1 ianuarie 2018) sau instituirea unei „taxe de solidaritate” pe care ar urma sa o plateasca salariatii cu venituri mai mari de 14.500 de lei.
Cele mai multe dintre aceste masuri, care la vremea anuntarii si dezbaterii lor au creat puternice reactii adverse in mediul de afaceri, au fost insa trecute – in a doua jumatate a anului – la „discutate si uitate”, odata cu venirea unui nou Cabinet la Palatul Victoria.
Noul Cabinet a venit insa si cu noul program de guvernare, lansand alte surprize si schimbari in regulile „jocului”, pe care mediul de afaceri inca le mai contesta. Lista acestora cuprinde plata defalcata a TVA („split payment” sau „split TVA”, cum au prescurtat-o consultantii fiscali), mutarea contributiilor de asigurari sociale – CAS – de la angajator la angajat (ramanand in sarcina angajatorului doar indeplinirea formalitatilor de plata), sanctionarea penala a neplatii CAS, majorarea subita a accizelor la carburanti, impozitarea cifrei de afaceri in locul profitului la firmele cu un rulaj de pana la un milion de euro, ca si majorarea salariului minim pe economie de la 1.450 la 1.900 de lei.
Detaliind, consecintele schimbarilor amintite mai sus arata astfel (prezentam extrase din opiniile consultantilor):
** Split TVA impune companiilor proceduri de conformare ce incarca inutil costurile administrative. Printre cele mai importante dificultati/efecte negative se numara cresterea birocratiei, dublarea numarului de plati, masuri suplimentare de verificare si de management pentru TVA (obligatia contribuabililor de a determina/verifica contul de TVA, obligatia de a vira direct la bugetul de stat suma reprezentand TVA aferenta achizitiilor de la furnizorii/prestatorii care nu le-au comunicat un cont de TVA si de a notifica acest fapt furnizorilor/prestatorilor), afectarea fluxurilor de numerar si chiar blocarea banilor, costuri bancare suplimentare cu noul cont, comisioane bancare suplimentare, costuri suplimentare pentru contribuabili generate de modificarea sistemelor informatice contabile si – in general – un efort semnificativ de implementare tehnica, avand in vedere termenul foarte scurt de aplicare, neclarificarea tuturor aspectelor procedurale.
** Mutarea CAS de la angajator la angajat a fost prezentata de Guvern ca o masura ce va avea ca efecte scaderea efortului financiar al firmelor (care vor mai avea de platit din surse proprii doar o taxa de 2,25% din fondul de salarii) si scaderea presiunii pe veniturile angajatului de la 39,25% la 37,25%. Dar pentru a se putea implini acest deziderat si mai ales pentru a se pastra venitul net al salariatului, angajatorii trebuie sa majoreze salariul brut cu cel putin 20 de puncte procentuale. Sau, dupa cum au anuntat deja unii angajatori, sa le plateasca salariatilor diferenta de 20% sub forma de prime/stipendii de merit, cel putin pana cand aceasta mutare a CAS va fi certa si clarificata din toate punctele de vedere.
** Sanctionarea cu inchisoare de la 1 la 6 ani a prelevarii si neplatii CAS a venit ca o completare la masura mutarii CAS, dar angajatorii – pasibili oricand de astfel de sanctiuni – contesta cu vehementa aceasta intentie legislativa (aflata, deocamdata, in stadiul de proiect).
** Majorarea accizelor la carburanti a fost una dintre putinele masuri care s-au aplicat imediat si coerent dupa lansarea ca proiect legislativ. In sedinta Guvernului din data de 30 august a fost aprobata Ordonanta de modificare a Codului Fiscal si majorarea accizelor pentru benzina si motorina. Majorarea a fost aplicata gradual, in doua etape – cu 0,16 lei/litru, incepand din 15 septembrie 2017, si cu inca 0,16 lei/litru, incepand din 1 octombrie 2017, niveluri valabile pana in anul 2022 inclusiv. Cum era de asteptat, transportatorii au luptat din rasputeri impotiva acestei majorari, avertizand ca, pe de-o parte, vor alimenta din afara tarii si vor lasa astfel bugetul statului fara incasarile asteptate, iar pe de alta parte – ca vor mari proportional tarifele de transport la marfuri si pasageri. Au fost, desigur, si unele amenintari cu iesirea masiva a transportatorilor la proteste in strada, dar Guvernul a reusit sa tempereze ostilitatile, promitand returnarea unei parti din supraacciza la carburanti.
** Impozitarea cifrei de afaceri in locul profitului la firmele cu un rulaj de pana la un milion de euro ar putea trimite direct in faliment companiile care – la acest rulaj – nu realizeaza plusvalori mai mari decat cota de 1% pe care o vor plati Fiscului. De aceea, reprezentantii mediului de afaceri cer insistent ca masura aceasta sa fie optionala sau, cel putin, sa se aplice doar la firmele care o pot suporta.
** Majorarea salariului minim pe economie, de la 1.450 la 1.900 de lei, este oarecum binevenita pe fondul unei crize fara precedent de forta de munca, dar angajatorii sunt deranjati de modul in care a fost impusa. Firmele care si-au setat afacerile pe costuri salariale la nivelul minimului pe economie (cel putin 35% din total, dupa ultimele statistici) sunt nevoite ori sa dea afara din angajati, ori sa mareasca preturile, riscand sa nu-si mai vanda produsele, ori sa inchida cu totul intreprinderea.
Interesant este inca ceva: cele mai multe dintre masurile amintite mai sus au ca data de intrare in vigoare 1 ianuarie 2018, dar – legislativ vorbind – se afla in diverse stadii intermediare, ceea ce determina o si mai mare incertitudine in aplicarea lor. Sunt ordonante care au aparut deja in Monitorul Oficial si este cert ca isi vor produce efectele de la 1 ianuarie, insa – ca ordonante – trebuie sa fie insotite si de legi de aprobare, care se adopta de catre Parlament, apoi se promulga de catre presedintele tarii. Iar la nivelul Parlamentului aceste legi nu sunt inca adoptate.
Ce se va intampla, in 2018, in cazurile in care ordonantele respective isi vor produce efectele, dar ulterior nu vor fi aprobate prin lege? Cum se va „replia” mediul de afaceri daca split TVA, mutarea CAS, impozitarea cifrei de afaceri in locul profitului si celelalte masuri se vor bloca dupa o anumita perioada de aplicare? Aceasta este marea dilema cu care iesim din tumultuosul an 2017 si intram in nebulosul an 2018.
Iti place aktual24.ro? Urmareste fluxul de stiri aktual24.ro si pe Facebook
O noua experienta cu AK-24. Descarca aplicatia Aktual24 din App Store pentru iPhone si din Google Play pentru Android.
