S-a dublat numarul europenilor care vad Rusia ca pe un adversar, dupa invadarea Ucrainei
De doua ori mai multi europeni vad acum Rusia ca pe un adversar, comparativ cu situatia dinaintea razboiului, insa aproape jumatate dintre ei nu sunt increzatori ca Ucraina isi va invinge adversarul, relateaza CNBC.
Intr-un sondaj realizat in mai multe tari de catre Consiliul European pentru Relatii Externe (ECFR), aproape doua treimi dintre respondenti au declarat ca acum considera Rusia un adversar sau un rival – dublu fata de 2021. Opinia publica a variat in mare masura pe intregul continent.
Majoritati din Danemarca, Polonia, Suedia si Germania au vazut Moscova ca pe un adversar, in timp ce doar 37% dintre cei intervievati in Italia si 17% in Bulgaria au avut aceeasi parere.
Doar o treime dintre respondenti au declarat ca vad ca fiind probabila sau foarte probabila castigarea razboiului de catre Ucraina, in timp ce aproximativ 22% au fost indecisi, iar aproape jumatate au considerat acest lucru ca fiind putin probabil sau foarte putin probabil.
Sondajul, care cuprinde opinia publica din unsprezece state membre ale UE – Austria, Bulgaria, Danemarca, Franta, Germania, Ungaria, Italia, Olanda, Polonia, Spania si Suedia – a constatat, de asemenea, ca majoritatea europenilor sunt acum in favoarea consolidarii de catre UE a capacitatilor sale de aparare, in loc sa se bazeze pe SUA.
Aproape trei sferturi (74%) dintre respondenti au declarat ca blocul comunitar ar trebui sa ia masuri pentru a-si asigura propria strategie de aparare, aceasta opinie fiind mai pronuntata in Ungaria, Olanda si Germania. Doar 8% au declarat ca acest lucru nu este necesar, deoarece SUA vor proteja intotdeauna Europa.
Autorii raportului au declarat ca rezultatele au demonstrat cererea crescuta a europenilor pentru autosuficienta, in special dupa invazia la scara larga a Rusiei in tara vecina.
„Principala concluzie a sondajului nostru este ca europenii doresc ca UE sa devina mai autonoma in politica externa si sa isi consolideze propriile capacitati defensive”, a declarat Jana Puglierin, coautor si cercetator senior.
„Acestea nu sunt cerinte noi ale UE sau ale liderilor statelor sale membre, dar ele au fost acutizate de razboiul din Ucraina si de tensiunile tot mai mari dintre SUA si China.”
Puglierin a adaugat ca acesta ar putea fi un „moment definitoriu” pentru UE si pentru perspectivele sale de a se indeparta de dependenta fata de SUA si de a se orienta spre propriile pozitii politice.
Raportul, „Pastrarea Americii aproape, a Rusiei jos si a Chinei departe: Cum navigheaza europenii intr-o lume competitiva”, a analizat, de asemenea, reactia publicului la schimbarea relatiilor cu SUA si China.
Acesta a semnalat o armonizare a relatiilor dintre Europa si SUA de la sondajul anterior, care a coincis cu presedintia americana a lui Donald Trump.
Majoritati in Danemarca si Polonia, alaturi de majoritati in Olanda, Suedia si Germania, au declarat ca acum vad partenerul transatlantic ca pe un „aliat” al Europei – o crestere semnificativa fata de 2021, cand nicio tara nu vedea Washingtonul ca „impartasind interesele si valorile europene”.
Cu toate acestea, au existat ingrijorari cu privire la o potentiala a doua presedintie Trump, mai mult de jumatate dintre respondenti spunand ca un astfel de eveniment ar slabi relatiile cu SUA.
Europenii au fost mai ingaduitori in ceea ce priveste China decat unii dintre liderii blocului, 43% in medie spunand ca au considerat Beijingul un partener necesar si doar o cincime dintre respondenti considerand ca relatia comerciala si de investitii a Europei cu China comporta mai multe riscuri decat beneficii.
Constatarile plaseaza opinia publica europeana mai aproape de cea a presedintelui francez Emmanuel Macron si a cancelarului german Olaf Scholz, care vad China ca pe un partener strategic si global. Intre timp, alte persoane de la Bruxelles au adoptat o pozitie politica mai dura, presedintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, vorbind despre necesitatea de a diminua riscurile relatiei UE cu Beijingul.
Majoritatea europenilor au declarat ca tara lor ar trebui sa ramana in afara oricarui posibil conflict cu Taiwanul. Cu toate acestea, perspectiva ca China sa furnizeze arme Rusiei a reprezentat o linie rosie pentru multi si un motiv pentru a impune sanctiuni – chiar daca acest lucru ar dauna economiilor occidentale.
Au existat ingrijorari cu privire la agenda economica a Chinei. In medie, doua treimi dintre cei intervievati nu se simteau confortabil cu perspectiva ca China sa devina proprietara unor infrastructuri cheie, cum ar fi poduri sau porturi, precum si a unor companii de tehnologie si ziare nationale.
Coautorul raportului a declarat ca liderii europeni ar trebui sa priveasca spectrul de opinii ca pe o oportunitate de a intra intr-o conversatie activa cu publicul pentru a-l pregati pentru posibile scenarii geopolitice viitoare.
„Daca liderii europeni si-ar baza actiunile pe asteptarile publicului, acestia nu s-ar pregati pentru scenarii perturbatoare – cu consecinte potential devastatoare pentru securitatea europeana”, a declarat Pawel Zerka, cercetator principal.
