Decizie zdrobitoare a judecatorilor impotriva Gabrielei Firea. Tribunalul a constatat ca primarul PSD refuza sa asculte vocea cetatenilor

Tribunalul Bucuresti a decis ca Primaria Generala a Capitalei a incalcat dreptul cetatenilor de a fi consultati. Gabriela Firea a refuzat, in 2018, sa supuna dezbaterii publice un proiect de hotarare, prin urmare asociatiile ActiveWatch si CeRe au actionat-o in judecata. Firea sustine insa tot timpul ca ea a redat primaria cetatenilor.

Proiectul  prevedea vouchere pentru combustibil (2018). Mai multe organizatii non-guvernamentale au solicitat Primarului sa puna proiectul in dezbatere publica. Primarul e refuzat. L-a supus votului in Consiliu General fara a da ocazia cetatenilor de a-si exprima punctul de vedere.

In urma sesizarii instantei de catre asociatiile ActiveWatch si CeRe, proiectul va fi anulat pentru ca nu au fost respectate prevederile minim obligatorii de transparenta (decizia este in prima instanta).

Partea ingrijoratoare este ca aceasta strategie de evitare a dezbaterii publice a fost folosita constant in cei patru ani de mandat, mentioneaza Active Watch.

Tribunalul Bucuresti a decis in prima instanta anularea Hotararii de Consiliu General a Municipiului Bucuresti nr. 790/22.11.2018 – privind aprobarea programului “Stimularea mobilitatii si descongestionarea traficului din Municipiul Bucuresti”. Actul a fost anulat in urma sesizarii instantelor de catre organizatiile CeRe: Centrul de Resurse pentru participare publica si ActiveWatch.

Cele doua organizatii au aratat in instanta ca proiectul de act normativ a fost votat in cadrul Consiliului General fara a fi fost supus dezbaterii publice, asa cum o cere legislatia in vigoare (Legea 52/2003 privind transparenta decizionala). Mai mult, pentru acest proiect de hotarare de Consiliu General, mai multe organizatii non-guvernamentale au solicitat in scris organizarea unei dezbateri publice. Desi proiectul de hotarare a suscitat mult interes din partea publicului, reprezentantii Primariei Generale nu au dat curs solicitarii noastre si au decis sa supuna acest proiect votului Consiliului General fara respectarea normelor minime de implicare a cetatenilor si de transparenta decizionala.

In mod eronat, asa cum ne confirma decizia instantei, Primaria Municipiului Bucuresti a considerat ca acest proiect nu este un act normativ, ci un act individual, desi era evident ca hotararea privea intreg orasul (chiar zona Bucuresti – Ilfov). Contestarea acestei hotarari de Consiliu General este, de fapt, un semnal de alarma cu privire la modul tipic in care actuala conducere a institutiei alege sa ia majoritatea deciziilor care vizeaza viata bucurestenilor. Asa cum am aratat, de-a lungul timpului, mai putin de 5% dintre proiectele de acte normative sunt supuse dezbaterii publice (cu exceptia Planurilor de Urbanism). Am ales sa apelam la instanta pentru a demonstra ca aceasta strategie de ocolire a transparentei decizionale contravine prevederilor legale.

„Atragem deci atentia ca, prin confirmarea lipsei de transparenta in cazul punctual al acestui proces, se confirma ca intelegerea autoritatii locale cu privire la transparenta decizionala este una eronata si a avut consecinte grave de-a lungul celor patru ani de mandat. Practic, prin aceasta strategie de luare a deciziilor in absenta vocii cetatenilor, Primarul General al Municipiului Bucuresti si Consiliul General au condus institutia si au proiectat orasul ignorand, in majoritatea cazurilor, opinia si feedbackul utilizatorului de oras si “finantatorului” autoritatii publice, adica cetateanul.

In ultimii sase ani, organizatiile care au intentat acest proces, au transmis, an de an, in atentia tuturor consilierilor generali si a Primarului General, apeluri la respectarea legii si, punctual, solicitarea explicita de a supune dezbaterii publice proiectele de acte normative. In lipsa reactiei din partea autoritatilor publice locale, am apelat la instanta pentru a demonstra ca acest tip de conducere a unei institutii publice contravine legii si interesului public”. precizeaza Active Watch.

Anul trecut, aceleasi organizatii non-guvernamentale au anulat in instanta articolul care prevedea procedura de participare la sedintele de Consiliu General si de luare a cuvantului in fata acestui for. In motivarea instantei, s-a aratat ca: “In aceste conditii, toata aceasta procedura nu reprezinta decat o forma fara fond, un mecanism pur birocratic, al carui unic scop este de a zadarnici orice incercare/efort al vreunui cetatean de a ajunge sa ia cuvantul la o sedinta a Consiliului General a Municipiului Bucuresti”. Avand in vedere ca instantele de judecata ne-au dat acum dreptate si in ceea ce priveste interpretarea eronata a actului normativ de catre PMB, consideram ca PMB a taiat, pe parcursul ultimilor patru ani, aproape toate posibilele legaturi dintre cetatean si institutie.