Doua ordonante promovate de Tudorel privind Sectia Speciala au fost declarate neconstitutionale. Mai multi penali au scapat din cauza ordonantelor

CCR a decis, marti, ca mai multe articole din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciara sunt neconstitutionale, care privesc atributiile Sectiei de Investigare a Infractiunilor din Justitie, cunoscuta drept Sectia Speciala, sunt neconstitutionale.

Prin urmare, Sectia Speciala (SIIJ) nu mai poate retrage caile de atac deja formulate in fata instantei. Insa Sectia Speciala s-a folosit deja de aceasta atributie neconstitutionala pentru a retrage apelurile DNA in cazul celebrulor penali Sebastian Ghita, Viorel Hrebenciuc, Ioan Adam si Tudor Chiuariu.

Un alt articol declarat neconstitutional priveste pozitia procurorului -sef al Sectiei Speciale, care nu poate fi considerat mereu procuror ierarhic superior.

Pe de alta parte, CCR a respins marti mai multe exceptii privind aceste operationalizarea acestei structuri de parchet.

„Pentru a pronunta solutia de admitere a exceptiei de neconstitutionalitate referitoare la textele mai sus redate, Curtea a retinut incalcarea prevederilor constitutionale cuprinse in art.1 alin.(5) referitor la claritatea si previzibilitatea legii, precum si in art.131 alin.(1) si in art.132 alin.(1) cu referire la principiul legalitatii si controlului ierarhic in virtutea carora functioneaza Ministerul Public,” precizeaza CCR.

Cu privire la dispozitiile art.88 indice 1 alin.(6) din Legea nr.304/2004, Curtea a retinut ca definirea procurorului-sef al S.I.I.J. ca „procuror ierarhic superior” in toate cazurile si cu privire la toate aspectele procedurale pe care le implica urmarirea penala a infractiunilor de competenta Sectiei inlatura regimul juridic corespunzator statutului de procuror ierarhic superior al procurorilor cu functii de conducere din cadrul S.I.I.J., lipsind de efecte juridice calitatea de procuror-sef adjunct al sectiei sau de procuror-sef al unei structuri din interiorul sectiei (birou/serviciu).

In ceea ce priveste stabilirea calitatii de procuror ierarhic superior „inclusiv in cazul solutiilor dispuse anterior operationalizarii acesteia”, Curtea a constatat ca notiunea de „procuror ierarhic superior” vizeaza intotdeauna pozitia intr-o ierarhie, determinata prin raportare la o anumita structura organizatorica si nicidecum prin raportare la „solutiile dispuse” in cauzele inregistrate pe rolul unui anumit parchet.

„Modul deficitar in care legiuitorul reglementeaza o situatie tranzitorie incalca principiul controlului ierarhic, intrucat stabileste in competenta procurorului-sef al S.I.I.J. controlul asupra activitatii unor procurori din afara acestei sectii cu privire la actele dispuse de acestia in cauzele care ulterior au fost transferate in competenta S.I.I.J.

Cu privire la dispozitiile art.88 indice 8 alin.(1) lit.d) din Legea nr.304/2004, prin modul de reglementare a competentei S.I.I.J. referitoare la promovarea si retragerea cailor de atac, rezulta ca aceasta sectie, evaluand legalitatea si temeinicia hotararii judecatoresti pronuntate, exercita, implicit, un control asupra activitatii procurorului de sedinta.

Dispozitiile legale criticate atribuie S.I.I.J. un statut special, preeminent fata de celelalte structuri de parchet din Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie (Directia Nationala Anticoruptie, Directia de Investigare a Infractiunilor de Criminalitate Organizata si Terorism, Sectia Judiciara) si, totodata, o pozitie supraordonata in ierarhia Ministerului Public, cu incalcarea art.132 din Constitutie, care consacra principiul controlului ierarhic in cadrul acestei autoritati publice,” explica CCR.

Inalta Curte a sesizat CCR cu modificarile aduse de coalitia PSD-ALDE in cazul Legii nr. 304/2004 privind organizarea judiciara, dar mai ales prin modificarile facute de doua ordonante de urgenta: OUG nr. 90/2018 privind unele masuri pentru operationalizarea Sectiei pentru investigarea infractiunilor din justitie si OUG nr.7/2019 de modificare a legilor Justitiei. Este vorba de doua ordonante de urgenta promovate de fostul ministru al Justitiei, Tudorel Toader, si adoptate de fostul premier Viorica Dancila.

Articolul 88^8: Atributiile Sectiei pentru investigarea infractiunilor din justitie sunt urmatoarele:

d) exercitarea si retragerea cailor de atac in cauzele de competenta Sectiei, inclusiv in cauzele aflate pe rolul instantelor sau solutionate definitiv anterior operationalizarii acesteia potrivit Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 90/2018 privind unele masuri pentru operationalizarea Sectiei pentru investigarea infractiunilor din justitie.

In prezent, pe rolul Curtii de Justitie a UE se afla un numar de 4 cauze in care au fost formulate 7 intrebari preliminare vizand interpretarea dreptului Uniunii Europene raportat la o serie de aspecte referitoare la Sectia Speciala.

Infiintarea acesteia a fost criticata de mai multe organisme internationale, de asociatiile de magistrate si de societatea civila.

In plus, Ministerul Justitiei a pus in dezbatere publica un proiect de lege de desfiintare a Sectiei Speciale.