„Dupa ce un refugiat a fost IMPUSCAT, putini migranti mai vor sa intre in Bulgaria” – Reportaj dintr-o tabara de refugiati de la granita turco-bulgara

Mai bine de 4500 de refugiati au poposit in acest an in Bulgaria. Dar cei mai multi dintre ei nu vor sa ramana acolo. Deutsche Welle a realizat un reportaj in cea mai mare tabara de refugiati din aceasta tara.

La aproximativ 60 de kilometri de frontiera turco-bulgara se afla cea mai mare tabara de refugiati din Bulgaria. La Harmanli si-a gasit in ultimii doi ani adapost Rasheed Allawi, un kurd in varsta de 37 de ani. Soarta lui este tipica pentru refugiatii primului val. El are studii si vorbeste limba engleza. La Damasc era ghid pentru turistii straini. In octombrie 2013 a fugit din calea razboiului si s-a adapostit mai intai in Turcia. Acolo a intrat in contact cu niste calauze, care i-au promis ca-l duc in Europa in schimbul a 500 de euro. L-au dus in Europa, dar numai cativa kilometri mai incolo, in Bulgaria.

Intre timp, Allawi a capatat in Bulgaria statutul oficial de refugiat din ratiuni politice. Locuieste in orasul Stara Zagora, aflat la cativa zeci de kilometri departare de tabara de la Harmanli, unde a fost cazat la inceput. El lucreaza acum in tabara de refugiati, ca angajat al Crucii Rosii bulgare. Este traducator si mediator intre culturi. Castiga 500 de euro pe luna. Nu este mult, dar ii ajunge. Salariul mediu este in tara 250 de euro.

Refugiati-model cum este Rasheed Allawi nu prea se intalnesc in Bulgaria. Tara este o alternativa posibila la ruta balcanica, inchisa de curand, dar refugiatii o ocolesc. Iar cei care se ratacesc pe acolo, fac tot ce pot sa scape din ea. De la inceputul anului in curs, in centrele de inregistrare din Bulgaria s-au acumulat aproape 4500 de cereri de azil. Dar numai 700 dintre semnatari se afla inca in tara. Motivul? Tara nu se bucura de un renume prea bun in randul refugiatilor, de cand a fost impuscat un afgan care incerca sa patrunda ilegal in tara. In plus, migrantii viseaza la „statul social Europa”, iar acesta se afla – toata lumea o stie – in vest.

Iordan Malinov, directorul taberei din Harmanli a explicat: „Migrantii stiu foarte bine ca vor beneficia de ajutoare sociale generoase doar in Germania, Danemarca sau Suedia. La noi primesc numai un acoperis deasupra capului si mancare.” Cu un an in urma, refugiatii mai primeau inca 33 de euro pe luna bani de buzunar in Bulgaria. Dar acum acest ajutor a fost desfiintat.

„In Germania este cu totul mult mai bine”, exclama extaziata Uarda Hossein, o sirianca in varsta de 28 de ani. Este insarcinata si traieste de sase luni la Harmanli, impreuna cu sotul si cu cei sapte copii ai lor. A platit calauzelor 9000 de euro pentru a ajunge din Turcia in Germania. „In ziua in care trebuia sa traversam Bulgaria ploua cu galeata”, povesteste ea. „Treceam cu masina printr-o padure cand calauza a oprit brusc si ne-a spus sa coboram. Urma ca o alta masina sa vina sa ne ia pentru a ne duce in Serbia. Dar nu a mai venit nimeni.” Dupa cateva ore, familia Hossein a fost gasita de o patrula de politie. Astfel, calatoria lor s-a incheiat la portile capitalei Sofia.

Intre timp, familia Hossein a capatat azil politic si pasapoarte bulgaresti. Cu aceste pasapoarte s-ar putea in principiu deplasa liber in interiorul UE. „Daca am reusi sa ajungem in Germania si sa gasim acolo de lucru in rastimp de trei luni, am avea dreptul sa ramanem in baza noilor documente de calatorie”, explica Uarda. Dar le lipsesc banii pentru biletele de drum. Acum spera ca vor fi ajutati de niste rude care traiesc la Frankfurt pe Main. Daca le-ar trimite bani s-ar putea imbarca intr-o cursa low-cost cu destinatia Germania.
Dor de securitate sociala

„Cei mai multi migranti raman maximum o saptamana in Harmanli”, a subliniat Iordan Malinov. Cine are bani se adreseaza calauzelor. „Pleaca noaptea din tabara si nu se mai intorc niciodata”, explica directorul. El isi aminteste de o familie de sirieni, care avea un copil in scaun cu rotile. „Au incercat de patru ori sa fuga avand drept destinatie Germania, dar de tot atatea ori i-au capturat granicerii sarbi si i-au retrimis in tabara”, povesteste el. La a cincea incercare nu s-au mai intors. „Probabil ca sarbilor li s-a facut mila si i-au lasat sa treaca frontiera”, presupune Malinov.

La Hamanli se aflau in octombrie 2015 aproximativ 2000 de refugiati. O jumatate de an mai tarziu mai traiau acolo doar 130. In prezent, acolo nu se mai depun decat una sau doua cereri de azil pe saptamana.

Iti place aktual24.ro? Urmareste fluxul de stiri aktual24.ro si pe Facebook