Expertii Vaticanului au scos la lumina splendoarea statuii poleite a lui Hercule lovita de fulger

Schelele dintr-o nisa a Salii Rotunde a Muzeelor Vaticanului ascund munca restauratorilor care indeparteaza secole de murdarie de pe cea mai mare statuie de bronz cunoscuta a lumii antice: Hercule Mastai Righetti poleit, potrivit AP.

De mai bine de 150 de ani, statuia inalta de patru metri a semizeului roman al puterii a stat in acea nisa, abia atragand atentie printre alte antichitati din cauza stratului intunecat care o acoperise.

Dupa ce au indepartat un strat de ceara si alte materiale depuse in urma unei restaurari din secolul al XIX-lea, expertii Vaticanului au vazut adevarata splendoare a uneia dintre cele mai importante statui poleite a vremii sale. Vizitatorii muzeului vor putea sa o admire si ei odata ce restaurarea va fi terminata, probabil in decembrie.

„Poleirea originala este exceptional de bine conservata, in special din punct de vedere al consistentei si al omogenitatii”, a spus restauratorul Muzeului Vatican, Alice Baltera.

Descoperirea colosalei statui din bronz in 1864 in timpul lucrarilor la o vila a unui bancher din apropierea pietei Campo dei Fiori din Roma a ajuns pe paginile ziarelor din intreaga lume.

Printre vizitatorii atrasi la acea vreme de minunea antica s-a aflat si Papa Pius al IX-lea, care a adaugat ulterior lucrarea la colectia papala. Statuia care il infatiseaza pe Hercule dupa ce si-a incheiat cele 12 munci avea numele de familie ale papei – Mastai – si ale bancherului, Pietro Righetti, adaugate la nume.

Statuia a fost datata de la sfarsitul secolului I pana la inceputul secolului al III-lea.

Inscriptia FCS pe o lespede de marmura travertin care insoteste statuia arata ca aceasta a fost lovita de fulger, potrivit Claudiei Valeri, curator al departamentului de antichitati grecesti si romane al Muzeelor Vaticanului. Drept urmare, a fost ingropata intr-un altar de marmura conform ritului roman care vedea fulgerul ca o expresie a fortelor divine.

FCS – „fulgur conditum summanium”, este o expresie latina care inseamna „Aici este ingropat un trasnet sumanian”. Summanus era vechiul zeu roman al tunetului nocturn. Vechii romani credeau ca nu numai orice obiect afectat era impregnat de divinitate, ci si locul in care a fost lovit si ingropat.

„Se spune ca uneori a fi lovit de fulger genereaza dragoste, dar si eternitate”, a spus arheologul Giandomenico Spinola la Muzeele Vaticanului. Hercules Mastai Righetti „si-a dobandit eternitatea… pentru ca, lovit de fulger, a fost considerat un obiect sacru, ceea ce l-a pastrat pana acum aproximativ 150 de ani”.

Faptul ca a fost ingropata a protejat poleiala, dar a facut si sa se acumuleze murdarie pe statuie, despre care Baltera a spus ca este minutios de indepartat. „Singura modalitate este de a lucra cu lupe speciale, indepartand toate micile incrustatii una cate una”, a spus ea.

Lucrarile de indepartare a cerii si a altor materiale care au fost aplicate in timpul restaurarii din secolul al XIX-lea sunt finalizate. In continuare, restauratorii planuiesc sa faca modele proaspete din rasina pentru a inlocui plasturii de ipsos care acopereau piesele lipsa, inclusiv pe o parte a cefei si a pubisului.

Cea mai uluitoare descoperire care a aparut in faza preliminara a restaurarii a fost priceperea cu care topitorii au amestecat mercurul cu aur, facand suprafata aurita mai rezistenta.

„Istoria acestei lucrari este spusa prin aurirea ei… Este una dintre cele mai compacte si solide poleiri descoperite pana in prezent”, a spus Ulderico Santamaria, profesor la Universitatea din Tuscia si seful laboratorului de cercetare stiintifica al Muzeelor Vaticanului.