Fortele ostile Republicii Moldova si-ar dori sa dea jos drapelul tarii
Moldova comemoreaza 78 de ani de la foametea organizata din 1946-1947, 14 ani de cand sarbatoreste Ziua drapelului national al Republicii Moldova si implinirea a zece ani de cand moldovenii se bucura de regimul liberalizat de vize cu Uniunea Europeana. Intre timp, la Moscova, se anunta crearea unui nou bloc electoral „Pobeda”, care vrea sa ne aminteasca de ororile celui de-al doilea razboi mondial. In prima faza, am spune ca aceste intamplari nu au nimic in comun, dar ce leaga toate aceste evenimente?
„(po)Beda” pro-rusilor la referendum?
Deputati in Parlamentul Republicii Moldova, membri ai fostului partid declarat neconstitutional „Sor”, precum si membri ai partidelor „Sansa”, „Renasterea”, „Victoria”, „Fortele Alternative ale Mantuirii Moldovei”, cu totii au zburat in cateva avioane spre capitala Federatiei Ruse. De asemenea, nu ne puteam lipsi de prezenta bascanei Gagauziei, cea a membrilor Adunarii Populare Gagauze, a artistilor pro-razboi rusi, dar si a simpatizantilor, unii dintre care sunt persoane vizibil vulnerabile, de pe urma carora se profita. Aceasta pleiada de oameni au participat organizat la Moscova pentru lansarea noului bloc electoral „Pobeda”. Oficializarea taberei pro-ruse nu s-a facut la Chisinau, ci in Rusia, intr-o tara agresoare care nu isi ascunde planurile de a ocupa Moldova. La intoarcere, au venit cu mijloace financiare, pentru a destabiliza tara in prag de alegeri.
Dar daca ar fi doar acesti actori pro-rusi declarati pe fata… Mai exista si alte forte politice care provoaca instabilitate, dar si doresc sa se intoarca in tara cu dorinta de a se razbuna pe guvernare. Si aici ii putem mentiona pe Veaceslav Platon si Vlad Plahotniuc. Dar mai exista si alte partide care asteapta sustinere si atentie de la Moscova. Vorbim cel putin despre Blocul Comunistilor si Socialistilor, dar si alte forte care se declara pro-europene, un exemplu relevant este Miscarea Alternativa Nationala.
In primul rand, Victoria/„Pobeda” cui?
Fugarul si seful grupului criminal organizat, Ilan Sor, anunta ca obiectiv victoria la referendum si alegerile prezidentiale si parlamentare. Cum o poate obtine? Prin boicotarea referendumului privind aderarea la UE, prin a vota impotriva. Federatia Rusa mobilizeaza resurse insemnate pentru a zadarnici planurile guvernarii de a accelera parcursul pro-european al tarii. Pentru Kremlin, ar fi un adevarat esec in cazul in care am avea o majoritate insemnata de minim 60% de voturi favorabile la referendum, ceea ce ar insemna categoric ca cetatenii moldoveni au pus punct dezbaterii privind vectorul geopolitic al tarii.
Mai degraba „Beda”, adica o primejdie, un necaz ii asteapta pe moldoveni, daca vor alege forte politice care lucreaza in interesul altor state si care, zi si noapte, se gandesc cum sa destabilizeze tara, dar si sa puna bete in roate parcursului pro-european al tarii.
5 procente din populatia tarii, lichidata
Uniunea Sovietica si Iosif Stalin (inca mentionat pozitiv de unii), imediat dupa „pobeda” din cel de-al doilea razboi mondial, de bine ce le era, au taiat in carne vie din populatia Republicii Sovietice Socialiste Moldovenesti, dar si nu numai. Pana la 200.000 de moldoveni (5% din populatia tarii) si-au pierdut viata. Alti 400.000 au suferit de malnutritie si distrofie, nemaivorbind de valurile de deportari, unde au fost stramutati fortat zeci de mii de basarabeni.
Ar trebui sa comemoram aceasta zi, sa ne amintim de suferinta celor care traiau intr-un regim represiv si sa ne bucuram in ziua de astazi de posibilitati, un nivel de trai mai inalt si de libertate, de valorile omenesti care ne-au fost insuflate de cei care au suferit de pe urma acelor orori.
Atunci, puterea sovietica le-a interzis oamenilor sa vorbeasca despre foamete si alte atrocitati. Aceasta ne aminteste de politica actuala a mostenirii sovietice, Rusia, unde Vladimir Putin le-a interzis rusilor sa vorbeasca despre un razboi in Ucraina, iar cine o face, este pasibil de inchisoare sau moarte subita. Ii lasam pe rusi sa ne scrie istoria?
Trebuie sa mentionam aici ca foametea fortata nu a afectat doar Basarabia in perioada 1946-1947, ci si Transnistria, intre anii 1932 si 1933, o consecinta directa a politicilor sovietice de deznationalizare, industrializare si colectivizare, implementate in regiune, care au avut un cost uman devastator. Este regretabil ca, peste Nistru, nu se observa o recunoastere sau contestare a actiunilor sovietice, pesemne aceasta informatie nu a ajuns la urechile celor din regiunea transnistreana, mai ales din cauza manualelor din scolile din Tiraspol, care practic au anulat istoria si adevarul istoric. Cum poate exista acolo un sprijin pentru razboiul din Ucraina? Este greu de imaginat…
Si inca ceva, daca am fi invatat mai multe in cartile de istorie despre acele evenimente, dar si daca am fi avut mai multa vointa pana acum, nu am fi ajuns ca, abia in anul 2022, la Chisinau sa comemoram victimele foametei.
Cine poarta drapelul tarii si cine se inchina la un drapel strain?
Cand parlamentarii din Republica Moldova au pastrat un minut de reculegere pentru victimele foametei provocate de regimul sovietic de ocupatie in perioada 1946-1947, patru membri ai Blocului Socialistilor si Comunistilor au ales sa nu se ridice in picioare. Aceasta ne poate spune multe despre calitatea alesilor poporului, dar si despre refuzarea adevarului istoric, care inca este o problema la noi in tara. Daca membri ai partidului declarat neconstitutional „Sor” si-au facut prezenta la Moscova, aceasta nu inseamna ca, de exemplu, membri ai Partidului Socialistilor ori Partidului Comunistilor, daca ar fi fost invitati, nu ar fi participat. Este limpede ca nu toti slujesc drapelului tarii. Unii isi doresc o apropiere de Rusia, de valorile sale, care nu sunt si valorile lumii libere, ale democratiei. Daca ar fi dupa cum vrea Rusia, aceasta ar federaliza Moldova, ar destrama-o in mai multe parti, pentru a o putea controla mai usor. 11 la suta din teritoriul tarii nu mai este sub controlul constitutional al Chisinaului, este vorba despre regiunea transnistreana. Putin ar vrea sub control si alte regiuni, daca nu intreaga tara.
Ultima speranta a rusilor e sa faca din Gagauzia acelasi lucru si, in mod ideal, sa instaureze un regim controlat chiar la Chisinau. Vedem ca istoria se repeta, pe timpul Romaniei Mari au mai existat in trecut moldoveni rataciti care i se plangeau Moscovei si ii cereau „protectie”. In zilele de astazi, acest scenariu s-ar intampla doar daca trupele ruse ar avea izbanda in razboiul din Ucraina, daca ar ajunge macar la Odesa. Multi cetateni de la noi inca au acest vis umed, sa vina rusii sa ii „salveze”. Sa fie inlocuit drapelul, cum s-a mai intamplat, de altfel. Cei care sustin aceasta idee poarta la piept un alt drapel, o alta stema, altfel nu pot intelege cum poti sustine un stat agresor, pentru o ideologie compromisa, pentru valori false, cum iti poti dori suferinta altora?
Continuand cu sarbatorirea drapelului tarii, ar trebui sa ne dam seama ca cei care au suferit de pe urma asupririi sovietice, au luptat inclusiv pentru valorile nationale. Faptul ca acum avem un drapel cu tricolor albastru-galben-rosu, cu o stema la mijloc, se datoreaza inclusiv rezistentei lor, dar si valului de emancipare nationala, pornit la inceputul anilor ‘90, si care sper ca nu s-a stins inca, pentru ca ne mai zbatem sa ne pastram suveranitatea tarii, sa ne descurcam pe cont propriu, cu mentiunea ca o putem face doar in sanul familiei europene, dar si aproape de Romania.
De zece ani, mai aproape de Uniunea Europeana
In incheiere, as spune ca moldovenii au trecut prin multe si au decis demult ce viitor isi doresc. Totusi, nu li s-a oferit inca sansa sa-si spuna ultimul cuvant, pentru ca nu i-a intrebat nimeni.
Generatia noastra inca mai are prin multe de trecut, trebuie sa fim la nivelul semenilor nostri, sa luptam pentru un ideal si sa contribuim la indeplinirea acestuia, nu sa asteptam ca cineva sa o faca in locul nostru.
Pragmatic vorbind, inca nu s-a inventat o solutie mai buna decat apartenenta la o alianta politica si economica, la un spatiu de valori liberale, care este Uniunea Europeana. Nici nu mai este vorba de a alege dintre a fi pe cont propriu, a alege Estul sau Vestul. Este o decizie fireasca, aceea de a fi alaturi de Romania, de exemplu. Si suntem mai europeni si in acte, o dovada fiind semnarea Acordului de asociere in 2014, primirea statutului de tara candidata in 2022 si deschiderea negocierilor de aderare la Uniunea Europeana. Am beneficiat enorm de pe urma asocierii cu statele membre UE, am simtit-o pe propria piele cum e sa fii european, cand am vazut cum se traieste in orasele europene, cand am studiat la universitatile lor, cand ne-am bucurat de privilegiile si valorile europene. Este strigator la cer sa traiesti intr-un stat european, cu salariu adecvat, sistem de sanatate accesibil, indemnizatii generoase pentru copii si sa sustii, de exemplu, razboiul in Ucraina. Cum am putea sa vrem altceva decat o lume civilizata, unde te simti in siguranta si nu mai ai grija zilei de maine?
De zece ani, europenii ne-au dat un vot de incredere pentru a calatori si munci in tarile lor, pentru a exporta produsele noastre autohtone. Acum este randul nostru sa ii convingem pentru o ultima data ca meritam sa facem parte din familia europeana. Iar aceasta se poate face doar cu un vot covarsitor pentru aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeana, la referendum.
Acest editorial a aparut prima data pe site-ul publicatiei din Republica Moldova – Agora.md
