Fragmente din craniul lui Beethoven, returnate unei universitati din Viena pentru a fi studiate

Un om de afaceri american a donat fragmente din ceea ce se crede a fi craniul lui Ludwig van Beethoven unei universitati din Viena pentru studii, potrivit BBC.

Paul Kaufmann a spus ca s-a simtit „privilegiat sa pot returna fragmentele din craniul lui Beethoven, pe care le-am mostenit, acolo unde le este locul”.

Un medic legist austriac a spus ca fragmentele, care au fost deja studiate in SUA, au „o valoare mare”.
Compozitorul a avut probleme de sanatate toata viata si a murit in 1827.

Omul de afaceri a spus ca a gasit fragmentele in 1990, intr-o cutie mica pe care era scrijelit cuvantul „Beethoven”, aflata intr-un seif al familiei dintr-o banca franceza.

Se crede ca stra-stra-unchiul lui Kaufmann, Franz Romeo Seligmann, medic vienez, a primit fragmentele in 1863, dupa ce oasele lui Beethoven au fost exhumate pentru a fi studiate.

Eurobarometru, principalele preocupări ale cetățenilor UE: războaiele de la granițel și dezinformarea

CTP desființează acuzațiile din raportul din SUA: ”Trebuie să fii bătut în cap sau/și aurici să crezi. Vă dați seama unde au ajuns lăcomia și trufia mogulilor americani?”

Sunt 10 fragmente in total, inclusiv doua bucati mai mari – una din spatele capului si una din partea dreapta a fruntii.

Rectorul Universitatii de Medicina din Viena, Markus Mueller, a spus ca este extrem de important ca fragmentele sa fie gestionate intr-un mod responsabil din punct de vedere etic. „Este vorba de gasirea echilibrului potrivit intre interesul public si respectul pentru o persoana decedata”, a spus el.

Medicul legist austriac Christian Reiter a spus ca fragmentele sunt „material cu adevarat valoros” pe care spera sa-l cerceteze in continuare in urmatorii ani. „Aceasta a fost si dorinta lui Beethoven”, a adaugat el.

Beethoven s-a nascut la Bonn in decembrie 1770 si a murit la 27 martie 1827. A avut probleme de sanatate aproape toata viata si a cerut in mod explicit ca trupul sau sa fie studiat dupa moarte.

El a inceput sa-si piarda auzul in jurul anului 1795, o afectiune care s-a agravat de-a lungul anilor.

Aceste fragmente  au fost deja examinate cu raze X in 2005 in Statele Unite, rezultatele aratand urme ale otravirii cu plumb care ar explica in special problemele digestive de care suferea Ludwig van Beethoven. Insa el obisnuia sa bea din pahare din acest metal, iar tratamentele medicale ale vremii foloseau adesea plumb sau mercur.

La inceputul acestui an, cercetatorii condusi de Universitatea Cambridge au analizat cinci suvite de par pentru a identifica genomul compozitorului si au dezvaluit ca Beethoven avea o predispozitie genetica la boli hepatice si s-a infectat cu hepatita B cu doar cateva luni inainte de moartea sa.