France Presse: Numele lui Klaus Iohannis revine „in carti” pentru functia de secretar general al NATO. Cine sunt ceilalti candidati
Alianta NATO a confirmat, duminica, ca Jens Stoltenberg va parasi functia in octombrie, lansand o noua runda de speculatii cu privire la succesorul sau. France Presse a publicat o ampla analiza in legatura cu potentialii candidati, anuntand ca si Klaus Iohannis este „in carti”.
Diplomatii de la Bruxelles spun ca nu exista un consens cu privire la cine ar trebui sa-l inlocuiasca pe fostul premier norvegian Jens Stoltenberg in functie. Unii aliati luau in considerare un plan de prelungire a mandatului sau, deja vechi de noua ani, pentru a superviza raspunsul NATO la criza declansata de razboiul Rusiei impotriva Ucrainei.
Dar, duminica, la scurt timp dupa ce Stoltenberg s-a intors de la intalnirile la nivel inalt de la Washington, purtatoarea sa de cuvant a confirmat ca va parasi functia la sfarsitul acestui an. „Mandatul secretarului general Jens Stoltenberg a fost prelungit de trei ori si a servit in total aproape noua ani”, a declarat purtatoarea de cuvant Oana Lungescu. „Mandatul secretarului general se incheie in luna octombrie a acestui an si nu are nicio intentie de a solicita o noua prelungire a mandatului sau.”
Decizia lui Stoltenberg de a pleca pune in lumina cursa dintre inaltii oficiali europeni pentru a-l inlocui, guvernele lansand deja discret candidati prin scurgeri de informatii catre presa.
Secretarul general a fost intotdeauna un european, chiar daca, in practica, Washingtonul are votul decisiv in ceea ce priveste numirea lui – sau poate, de data aceasta, a unei femei. Desi munca de zi cu zi este una de coordonare si de cautare a unui consens intre cei 30 de aliati, alegerea in sine va fi considerata simbolica pentru directia NATO.
Ultima data cand viitorul lui Stoltenberg a fost pus sub semnul intrebarii – in februarie 2022, cand a fost numit viitorul sef al bancii centrale norvegiene, pentru ca mai apoi sa se retraga – speculatiile s-au concentrat asupra femeilor.
Timp de sapte decenii, alianta a fost condusa de o serie de barbati vest-europeni, iar multi observatori au considerat ca a venit timpul ca o femeie si/sau un oriental sa preia conducerea.
Ultimii patru sefi ai NATO au fost alesi aparent ca un tur in sens invers acelor de ceasornic al coastei Marii Nordului, un britanic fiind succedat de un olandez, urmat de un danez si acum de un norvegian.
Intre timp, accentul strategic al aliantei s-a mutat pe flancul estic, unde membrii mai noi ai aliantei de pe coastele Marii Baltice si ale Marii Negre se confrunta cu o Rusie agresiva.
Polonia si natiunile baltice considera acum ca avertismentele lor de lunga durata cu privire la Moscova sunt justificate. Acest lucru a dus la apeluri pentru ca NATO sa numeasca o figura precum premierul lituanian Ingrida Simonyte sau omologul sau estonian, Kaja Kallas.
Ambele au adoptat de mult timp o linie dura fata de Rusia. Unii sustin ca numirea cuiva din statele baltice ar fi considerata prea provocatoare fata de Rusia, impingand aliatii – care deja inarmeaza si finanteaza fortele Kievului – mai aproape de un conflict direct cu Moscova.
Observatori mai cinici, inclusiv unii oficiali NATO, sugereaza ca Kallas s-a dovedit a fi un sustinator prea de succes al pozitiei estice, declansand resentimente in capitalele occidentale.
Asadar, daca nu un baltic sovin, atunci cine?
Nu a fost anuntata nicio candidatura oficiala, dar diplomatii de la Bruxelles au sugerat ca Olanda si-ar putea prezenta ministrul apararii, Kajsa Ollongren.
Marea Britanie, intre timp, a oferit deja trei secretari generali de-a lungul istoriei aliantei si, in mod traditional, ii place sa se considere o punte de legatura intre Europa si SUA.
Secretarul britanic al apararii, Ben Wallace, este deseori citat ca posibil candidat, dar acest lucru ar putea sa nu fie pe placul celor 21 de aliati NATO care sunt si membri ai Uniunii Europene. Marea Britanie, in special sub fostul premier Boris Johnson, si-a castigat prieteni in Ucraina ca sustinator timpuriu si vocal al apararii sale, dar Brexit a afectat legaturile Londrei cu multe capitale ale UE.
Ramane flancul sudic al NATO, cu figuri precum fostul premier italian Mario Draghi, in varsta de 75 de ani, si presedintele Romaniei, Klaus Iohannis, despre care se spune ca ar fi in carti.
Si o ultima carte: Ce s-ar intampla daca NATO ar alege pentru prima data un secretar general non-european si ar opta pentru un canadian precum vicepremierul Chrystia Freeland?
„Nu exista un consens”, a recunoscut un oficial NATO de rang inalt, in contextul in care Casa Alba a presedintelui american Joe Biden a sugerat ca nu s-a gandit inca prea mult la succesiune.
Stoltenberg a preluat functia la sediul NATO din Bruxelles la 1 octombrie 2014 si a supravegheat alianta occidentala in mai multe crize internationale.
