Furie la Budapesta si Belgrad. Bulgaria introduce taxe de tranzit „uriase” pentru gazele rusesti care ajung in Ungaria si Serbia

Presedintele sarb Aleksandar Vucic si ministrul ungar de externe Peter Szijjarto au reactionat vehement la decizia Bulgariei de a introduce taxe de tranzit uriase, de 10,2 euro pe MW/h de gaz natural care trece prin prelungirea bulgara a gazoductului Turkish Stream catre Europa de Vest – asa-numitul „Balkan Stream”.

Serbia si Ungaria primesc gazul rusesc prin „Balkan Stream”, la fel ca si Macedonia de Nord si Austria.

Bulgaria se asteapta ca noile taxe de tranzit sa genereze venituri suplimentare de 1,2 miliarde de euro. Noua taxa este atat de mare incat va amortiza constructia gazoductului „Balkan Stream” in doar un an.

„Aceasta este o mare problema pentru noi. Aceasta va duce la o crestere drastica a pretului gazelor cu inca 100 de euro pe 1000 de metri cubi de gaz. Este o crestere ingrozitoare, iar noi vom discuta cu partea bulgara. aceasta (decizie) nu ar trebui sa fie valabila pentru Serbia”, a comentat sambata presedintele sarb Alexander Vucic, citat de Politika.

Marea Britanie nu este de acord cu Franța și Italia în ce privește negocierile cu Putin: „Trebuie mărită presiunea asupra Rusiei, nu redusă”

UE ia în calcul ”opțiunea nucleară” dacă Trump nu se oprește cu Groenlanda. SUA ar putea fi dată afară din bazele din Europa – Surse Politico

Vucic a precizat ca va discuta aceasta chestiune cu omologul sau bulgar, Rumen Radev.

Este putin probabil ca discutia cu Radev si cu guvernul bulgar sa fie de ajutor, deoarece noua legislatie a fost adoptata de majoritatea euro-atlantica, care a actionat in ultimele luni in mod complet independent de presedinte si de guvern in chestiuni legate de Rusia, precizeaza Euractiv.

„Bulgaria decide singura ce taxe sa introduca pentru tranzitul de gaze pe teritoriul sau”, a comentat deputatul Venko Sabrutev, care face parte din majoritatea de guvernamant.

El a adaugat ca gazoductul este bulgaresc, iar statul insusi decide care vor fi taxele. „Ungaria si Serbia ar trebui sa caute o alternativa”, a declarat el pentru televiziunea de stat BNT.

Deputatii celorlalte partide din coalitia de guvernare Bulgaria Democratica si GERB au refuzat sa comenteze pentru Euractiv pe aceasta tema, deoarece „momentul nu este potrivit”.

In luna aprilie a anului trecut, Rusia a oprit unilateral furnizarea de gaze naturale catre Bulgaria.

„Aceasta este o politica paneuropeana de reducere a veniturilor Rusiei din vanzarea de gaze naturale, produse petroliere etc. Facem parte din marea familie europeana care nu vrea ca razboiul din Ucraina sa continue. Trebuie sa folosim masuri economice pentru a opri Rusia”, a declarat Sabrutev.

In opinia ministrului ungar de externe Peter Szijjarto, noile taxe bulgare sunt inacceptabile si ameninta solidaritatea europeana. Cu o zi in urma, Ungaria s-a plans si de cresterea pretului de tranzit al petrolului prin Ucraina.

Expertii bulgari in domeniul energiei se indoiesc ca noua legislatie a fost facuta sa functioneze eficient, ci mai degraba este menita sa fie un semn al liniei pro-occidentale dure a Bulgariei. Expertul in energie de la Institutul pentru Managementul Energiei, Kaloyan Staykov, se indoieste ca Bulgaria va primi ceva in plus din noile taxe.

„Noile taxe de tranzit pentru gazul rusesc sunt acelasi lucru cu ideea de a impozita profiturile exceptionale ale companiei petroliere rusesti Lukoil in Bulgaria… Toate acestea suna foarte bine, dar nu stim cum vor fi puse in aplicare”, a declarat Staykov. Motivul este acela ca este imposibil sa se obtina un certificat de origine pentru gazele naturale transportate printr-un gazoduct, deoarece acestea sunt un amestec de mai multe surse.

O astfel de taxa poate fi impusa pentru gazul lichefiat transportat cu cisternele, dar nu si pentru amestecul din conducte.

„Este aproape imposibil de obtinut un certificat de origine pentru gazul care circula prin Balkan Stream. Problema nu este politica, ci tehnica. Parlamentul bulgar ar fi trebuit sa faca cercetarile necesare inainte de a lua aceasta decizie”, a comentat Staykov pentru Euractiv.