Germania a adoptat o lege pentru a-si micsora parlamentul supradimensionat. Bundestagul este cel mai numeros parlament ales democratic din lume

Parlamentul federal german, Bundestag, este supradimensionat. Vineri, 17 martie, partidele din coalitia aflata la guvernare au promovat o lege pentru a-i limita dimensiunea. Opozitia sustine ca acest lucru este neconstitutional, scrie Deutsche Welle.

Dupa o dezbatere aprinsa, coalitia de centru-stanga a cancelarului Olaf Scholz, formata din social-democrati (SPD), Verzi si neoliberalii din Partidul Liber-Democratilor (FDP), si-a folosit majoritatea pentru a adopta un proiect de lege care reduce dimensiunea camerei inferioare a parlamentului, Bundestag, la 630 de membri. 400 de parlamentari au votat pentru, 261 impotriva si 23 s-au abtinut.

Inaintea votului, Sebastian Hartmann (SPD) a urcat la pupitru pentru a explica din nou ca obiectivul este „o lege electorala simpla si inteligibila”.

Parlamentul federal german a atras atentia internationala deoarece, cu cei 736 de membri ai sai, devenise mai mare decat orice alt parlament. Doar Congresul National al Poporului din China si Camera Lorzilor din Regatul Unit sunt mai mari, dar niciunul dintre acestea nu este ales in mod democratic.

O mare majoritate a germanilor considera ca parlamentul este prea mare – si prea scump: Bugetul federal din 2023 a alocat aproximativ 1,4 miliarde de euro, care acopera si costurile auxiliare, pentru Bundestag.

Opozitia germana, care a profitat de sistemul electoral asa cum era, s-a revoltat si a sesizat Curtea Constitutionala.

Gata cu locurile „in plus” sau „de echilibru”

Sistemul electoral din Germania este complicat. Alegatorii voteaza de doua ori in cadrul alegerilor federale: O data pentru un deputat care sa le reprezinte circumscriptia electorala si a doua oara pentru partidul lor preferat. Locurile din Bundestag sunt ocupate de parlamentari alesi direct si de altii care intra pe liste, in functie de proportia de voturi pe care partidele o obtin la nivel national.

Toate acestea vor ramane neschimbate.

Dar pana acum, fiecare reprezentant ales direct avea dreptul la un loc in parlament. Conform noii legii adoptate, aceasta prevedere nu mai este valabila.

De la urmatoarele alegeri generale din 2025, va conta doar proportia voturilor la nivel national. Iar daca un partid castiga mai multe circumscriptii decat merita in functie de votul national, unii dintre acesti candidati alesi direct nu vor obtine un loc in parlament.

Pana in prezent, atunci cand un partid castiga mai multe circumscriptii decat numarul de locuri care ii reveneau in functie de proportia votului national, reprezentantii alesi direct obtineau totusi un loc in parlament, ceea ce ducea la asa-numitele „locuri in plus” (Uberhangmandate).

„Locurile de echilibru” (Ausgleichsmandate) au fost apoi acordate celorlalte partide pentru a se asigura ca toate primesc proportia de locuri stabilita in functie de votul partidelor. La cele mai recente alegeri pentru Bundestag din 2021, s-a ajuns la un total de 138 de locuri suplimentare.

Asta nu a fost o problema atata timp cat cele doua partide mari, social-democratii de centru-stanga (SPD) si Uniunea Crestin-Democrata de centru-dreapta (CDU) erau puternice. Dar, timp de zeci de ani, sprijinul electoratului lor s-a redus si mai multe partide mai mici au intrat in parlament, astfel ca sistemul s-a complicat.

Partidul Stangii si CSU se tem sa nu piarda

Noua lege a coalitiei de guvernare elimina si o alta clauza, „Grundmandatsklausel”: Aceasta permitea unui partid care castiga cel putin trei circumscriptii electorale („mandate directe”) sa intre in Bundestag, chiar daca nu reusea sa depaseasca pragul de 5% pentru a intra in parlament.

Abolire clauzei „Grundmandatsklausel” a fost o decizie de ultim moment si a declansat o furtuna de critici.

Partidul Stangii a beneficiat de aceasta clauza in alegerile din 2021. Atunci, partidul a obtinut doar 4,9% din voturi, dar pentru ca trei dintre candidatii sai au castigat in circumscriptiile respective, pragul de 5% a fost depasit si partidul a obtinut 39 de locuri.

Obstacolul de 5% a fost introdus pentru a se asigura ca nu intra prea multe partide mici in Bundestag, lucru care a dus la fragmentarea parlamentului si a facilitat in cele din urma ascensiunea nazistilor in Republica de la Weimar, acum aproape 100 de ani. Singura exceptie in Bundestag-ul actual este partidul minoritar Asociatia alegatorilor din Schleswig de Sud (SSW), care apartine minoritatii daneze si frizone din nordul indepartat al tarii. Acesta este scutit de atingerea pragului pentru a asigura reprezentarea minoritatilor si este reprezentat de un singur deputat.

Dar nu doar Partidul Stangii se opune vehement abolirii „Grundmandatsklausel”.

Uniunea Crestin-Sociala de centru-dreapta (CSU), care concureaza doar in landul Bavaria, a beneficiat de actualul sistem electoral si este ingrijorata ca ar putea pierde reprezentarea daca scade de la rezultatul din 2021, de 5,1%, la sub 5%. Chiar daca candidatii sai ar iesi pe primul loc in majoritatea circumscriptiilor bavareze.

Luand cuvantul in Bundestag inaintea votului, Alexander Dobrindt, seful grupului de parlamentari CSU din Bundestag, a acuzat partidele aflate la putere de manipulare si de lipsa de respect.

Curtea Constitutionala urmeaza sa se pronunte

De mai bine de un deceniu au existat incercari de a micsora parlamentul, dar toate au esuat. „Toate partidele vad nevoia de reducere a numarului de parlamentari, dar in acelasi timp sunt scrupulos de atente pentru a nu fi dezavantajate in cazul unei reforme”, a declarat pentru DW Klaus Stuwe, titular al catedrei de politica comparata de la Universitatea Catolica din Eichstatt-Ingolstadt.

La finalul sesiunii parlamentare de vineri, liderul opozitiei, Friedrich Merz (SPD), a subliniat ca partidul sau este in favoarea reducerii dimensiunii Bundestagului. El a spus ca SPD are o propunere alternativa si a cerut continuarea negocierilor.

Acum a venit randul Curtii Constitutionale Federale de la Karlsruhe sa decida daca proiectul de reforma al coalitiei de centru-stanga va schimba definitiv legea electorala germana.