”In guvernul Romaniei s-a raspandit teama”. Presa din Elvetia, despre numirea lui Kovesi la Parchetul European
Unul dintre cele mai influente ziare elvetiene, Neue Zurcher Zeitung, publica un amplu articol dedicat candidaturii Laurei Codruta Kovesi la sefia Parchetului European. „Politicienii sunt ingroziti de amenintatoarea revenire a unei ‘razbunatoare’. Laura Codruta Kovesi, sefa Autoritatii Anti-Coruptie din Romania (DNA), care a fost demisa in iulie, este cel mai promitator candidat pentru noul post de Procuror General al UE”, afirma publicatia elvetiana.
Publicatia elvetiana aminteste ca „Guvernul o numeste pe Kovesi reprezentanta ‘statului paralel’, care, precum Securitatea sub Ceausescu, hartuieste si santajeaza cetatenii”. „Pentru a o impiedica pe Kovesi, urmeaza a fi reluata inclusiv o ancheta inchisa privind un posibil plagiat: ea si-ar fi copiat lucrarea de doctorat, crede Ministrul Justitiei”, mentioneaza publicatia.
”In guvernul Romaniei s-a raspandit teama. Politicienii sunt ingroziti de amenintatoarea revenire a unei ‘razbunatoare’. Laura Codruta Kovesi, sefa Autoritatii Anti-Coruptie din Romania (DNA), care a fost demisa in iulie, este cel mai promitator candidat pentru noul post de Procuror General al UE. Lista scurta mai cuprinde si candidati francezi si germani. Daca va castiga concursul ar putea continua de acolo de unde a fost oprita in iulie anul trecut: urmarirea penala a cazurilor mari de coruptie, spalarea banilor si deturnarea subventiilor UE – nu numai in Romania, tara sa de origine, ci in intreaga Uniune Europeana.
Ca sefa a DNA, Kovesi a inceput anchete impotriva celui mai puternic politician din tara. Ea il suspecteaza pe Liviu Dragnea, presedintele Camerei Deputatilor si liderul social-democratilor, de deturnarea unei sume de 21 de milioane de euro, suma alocata proiectelor rutiere. Kovesi ar putea conduce investigarea cazului si de la Bruxelles – cu atat mai mult cu cat nu ar mai putea fi deranjata cu represalii si amenintari.
Contra redeschiderii anchetelor penale conduse de Kovesi lupta in prima linie ministrul roman al justitiei, Tudorel Toader, responsabil de demiterea lui Kovesi anul trecut. Toader a declarat ca ii va informa pe omologii sai din UE cu privire la modul abuziv in care Kovesi si-a condus activitatea pentru a obtine influenta politica. Guvernul o numeste pe Kovesi reprezentanta „statului paralel”, care, precum Securitatea sub Ceausescu, hartuieste si santajeaza cetatenii. Pentru a o impiedica pe Kovesi, urmeaza a fi reluata inclusiv o ancheta inchisa privind un posibil plagiat: ea si-ar fi copiat lucrarea de doctorat, crede Ministrul Justitiei.
In numirea Procurorului General al UE se pronunta Parlamentul European si Consiliul Justitie si Afaceri Interne format din ministrii justitiei si ai afacerilor interne din toate statele membre ale UE.
Este foarte posibil ca, in mod paradoxal, aceasta campanie romaneasca impotriva lui Kovesi sa ajute candidaturii ei, deoarece teama oficialilor romani pare un indicator al eficientei lui Kovesi. Cel putin in Parlamentul European, nominalizarea ei ar trebui sa treaca fara probleme.
In mandatul sau de cinci ani la DNA Kovesi a adus in fata instantei de judecata un numar de ministri, primari, parlamentari si oameni de afaceri, cativa ajungand chiar si in inchisoare. Prin aceste actiuni si-a creat dusmani puternici in randurile guvernului (asa numit) social-democrat. De la victoria electorala la sfarsitul anului 2016, Guvernul a depune eforturi serioase pentru a submina separarea puterilor in stat si pentru a aduce sistemului judiciar sub control politic. Un rol esential il joaca in acest sens o reforma judiciara, menita a ingreuna urmarirea penala a infractiunilor de coruptie.
Ministrul Justitiei Toader i-a cerut, in februarie 2018, presedintelui Klaus Iohannis sa o concedieze pe Kovesi. Motivele invocate au fost ca ea si-ar fi depasit competentele, ar fi exercitat presiuni asupra procurorilor si ar fi facut declaratii care ar fi afectat negativ reputatia Romaniei in strainatate. Initial Iohannis a refuzat, dar ulterior a fost fortat sa faca acest pas printr-o hotarare a Curtii Constitutionale. Judecatorii Curtii Constitutionale au decis ca nu ar fi stat in competenta presedintelui faptul de a judeca material cererea ministrului justitiei. El urma doar sa o puna in aplicare. Iohannis a eliberat-o din functie pe Kovesi in iulie 2018. In ianuarie, ea a facut apel la Curtea Europeana a Drepturilor Omului de la Strasbourg. In Romania, ii este refuzata prezentarea cazului in instanta.
Concedierea fortata a procuroarei a provocat reactii inclusiv la Bruxelles. In raportul sau privind situatia statului de drept in Romania, Comisia Europeana si-a schimbat tonul in noiembrie 2018. Raportul a aratat ca separarea puterilor este in pericol si ca eliberarea din functie a lui Kovesi este o consecinta directa a unei periculoase concentrari a puterii in mainile Ministrului Justitiei. Anterior, sute de mii de cetateni demonstrasera in Bucuresti impotriva eroziunii statului de drept.
Laura Codruta Kovesi s-a nascut in 1973 in Transilvania intr-o familie roman ortodoxa, de juristi. Numele de familie de rezonanta maghiara vine de la sotul ei, de care este astazi divortata. Fosta jucatoare de baschet, cu o inaltime de 1 metru 85, Kovesi a inceput dupa incheierea studiilor o cariera promitatoare ca procuroare. In 2013 a fost numita sefa Directiei Nationale Anti-Coruptie de catre premierul Victor Ponta. Doi ani mai tarziu, Ponta a trebuit sa demisioneze din functia de presedinte al Partidului Social-Democrat din cauza unei anchete pornite de Kovesi impotriva lui”, scrie Neue Zurcher Zeitung.
Traducere: Dida Codreanu si Gabriela Mirescu, Rezist Zurich.
