Indigenii sud-americani revendica si ei o parte din incasarile provenite din recuperarea unui galion spaniol scufundat acum 300 de ani langa coasta Columbiei
Membrii a trei comunitati indigene din America de Sud au cerut Spaniei si UNESCO sa declare un galion spaniol scufundat acum 300 de ani cu o incarcatura bogata la bord, drept „patrimoniu comun” de care si ei ar trebui sa beneficieze, potrivit Reuters.
Galionul San Jose, considerat de istorici a fi transportat una dintre cele mai mari colectii cunoscute de comori maritime nesalvate, s-a scufundat in 1708 langa portul Cartagena de pe coasta Columbiei.
Epava a fost localizata in 2015, iar imaginile obtinute de sonar au identificat tunuri de bronz, arme, ceramica si alte artefacte. Columbia a anuntat in februarie ca va lansa o misiune de explorare subacvatica pentru a recupera galionul.
Popoarele indigene Killakas, Carangas si Chichas estimeaza ca stramosii lor – care au muncit adesea in conditii asemanatoare sclavilor – au extras metalele care alcatuiesc aproximativ jumatate din incarcatura navei din minele din zona care alcatuieste acum Bolivia, pe atunci sub control spaniol, care au fost apoi transportate la nord spre Cartagena.
Avocatul Jose Maria Lancho, expert in patrimoniu subacvatic, a depus, in numele comunitatilor indigene, o cerere potrivit careia sa le revina si lor o parte din incasarile din recuperarea navei, alaturi de Spania si de Columbia.
„Comunitatile noastre native considera orice act de interventie si insusire unilaterala a galionului, fara a ne consulta direct si fara a lua in considerare expres si efectiv caracterul sau comun, ca fiind un act de jaf si neo-colonialism”, au spus comunitatile indigene in scrisori trimise la UNESCO si Spaniei.
Columbia a propus ca Spania sa renunte la revendicarea sa asupra navei si a continutului sau in favoarea Bogotei – o miscare despre care Lancho si clientii sai se tem ca ar putea crea un precedent periculos in ceea ce priveste beneficiarii altor nave scufundate din epoca coloniala si recompensele pentru recuperarea acestora. Legea columbiana favorizeaza vanatorii de comori.
„Daca Spania, in acest caz, renunta la imunitatea sa suverana, nu va exista niciun stat sau companie vanatoare de comori care sa nu invoce acest precedent”, a declarat Lancho pentru Reuters.
Guvernul columbian nu a raspuns la o solicitare de comentarii.
UNESCO a confirmat ca a primit petitia comunitatilor indigene.
Un purtator de cuvant al UNESCO a declarat ca, spre deosebire de Spania, Columbia nu a semnat Conventia din 2001 privind protectia patrimoniului cultural subacvatic care acopera astfel de probleme, „limitand astfel sfera actiunii noastre in cazul particular al galionului San Jose”.
San Jose a facut parte din flota regelui Filip al V-lea care a luptat cu britanicii in timpul Razboiului de Succesiune Spaniola din 1701-1714. Aproximativ 600 de oameni au murit cand galionul a fost scufundat de flota britanica.
Spania considera San Jose o nava de stat a carei epava este clasificata drept cimitir subacvatic si nu poate fi exploatata comercial.
Intrebat despre caz, Ministerul spaniol al Culturii a declarat pentru Reuters: „Columbia si Spania au in prezent relatii excelente, care ar trebui sa-si alinieze indeaproape interesele in aceasta problema”.
