Iohannis, din Germania: „Societatea romaneasca este astazi moderna si democrata si promoveaza valori universale precum nediscriminarea, toleranta si unitatea”
Drepturile omului si demnitatea umana reprezinta elemente cheie pentru constructia unor societati caracterizate de libertate, democratie, solidaritate, a afirmat, duminica, presedintele Klaus Iohannis, cu ocazia primirii Premiului Franz Werfel pentru Drepturile Omului pentru anul 2023, in cadrul unei ceremonii desfasurate la la Biserica Sf. Paul din Frankfurt pe Main.
„Drepturile omului si demnitatea umana reprezinta elemente-cheie pentru un angajament real si de substanta al cetatenilor la constructia unor societati caracterizate de libertate, democratie, solidaritate, capabile sa reziste in fata resuscitarii nationalismelor revizioniste”, a spus Iohannis, citat de Agerpres.
Seful statului a aratat ca „pentru Romania, persoanele apartinand minoritatilor nationale reprezinta nu doar un bogat patrimoniu cultural si uman, ci si o reala valoare adaugata pentru intreaga societate”.
„Istoria are in acelasi timp o functie pedagogica si una morala. Cunoasterea istoriei, a traditiilor si a culturii grupurilor etnice care traiesc printre si alaturi de noi este primul pas spre intelegerea si respectul pentru identitatea celorlalti, iar prin acestea spre o convietuire armonioasa. Poporul roman are o traditie indelungata de convietuire in toleranta si armonie cu toate minoritatile nationale, aspect pe care pot sa-l certific personal, fiind membru al unei astfel de minoritati”, a spus Iohannis.
El a accentuat ca „Romania a dezvoltat in ultimii ani un sistem echilibrat de instrumente legislative si institutionale apte sa previna si sa sanctioneze intoleranta”.
„Pentru Romania, protectia drepturilor persoanelor apartinand minoritatilor nationale este de importanta deosebita. Minoritatile au contribuit la diversitatea culturala si la modernizarea Romaniei, si astfel si la integrarea in europeana si euroatlantica. Germanii din Romania, precum sasii transilvaneni, svabii banateni si satmareni, tipterii sau germanii bucovineni, reprezinta o punte importanta intre tarile noastre”, a spus presedintele.
Iohannis a adaugat ca „in contextul international actual, buna intelegere interetnica, interculturalitatea si solidaritatea sunt mai importante decat oricand”.
„Societatea romaneasca este astazi moderna si democrata si promoveaza valori universale precum nediscriminarea, toleranta si unitatea. Sustinerea si empatia pe care o manifestat-o romanii fata de vecinii nostri greu incercati de razboi completeaza imaginea unei societati care si-a asumat pe deplin valorile fundamentale ale proiectului european si care promoveaza aceste valori si in tarile din vecinatatea estica a Uniunii”, a mentionat seful statului.
Totodata, presedintele Romanei a reamintit de razboiul din Ucraina, subliniind ca „Rusia a comis sistematic incalcari masive si grave ale drepturilor omului si crime de razboi, care trebuie sa fie pedepsite”.
„In anul 2017, la Berlin, cand comemoram victimele refugiului si expulzarii, spuneam in discursul meu ca as dori ca istoria sa nu se repete. Niciunul dintre noi, cei prezenti astazi aici, nu am fi crezut ca in secolul XXI, in Europa, vom fi martori la o asemenea tragedie, precum cea declansata la 24 februarie 2022, cand Federatia Rusa a lansat razboiul brutal de agresiune impotriva Ucrainei. Rusia a comis sistematic incalcari masive si grave ale drepturilor omului si crime de razboi, care trebuie sa fie pedepsite”, a afirmat presedintele Iohannis.
El a atras atentia ca asistam la „stramutarea fortata a mii de copii ucraineni in Rusia” si a pledat pentru stoparea „practicilor de transfer fortat ilegal si deportare pe care le desfasoara in prezent Federatia Rusa impotriva populatiei ucrainene, inclusiv practicile sale de indepartare a copiilor din familiile si casele lor”.
Klaus Iohannis a aratat ca acest razboi ne readuce intr-un mod dureros in atentie drama cu care se confrunta foarte multi oameni in diferite parti ale lumii, atunci cand sunt nevoiti sa fuga din propria tara din calea razboiului, a distrugerii si a terorii si sa se refugieze intr-o tara straina. „Pentru ca astfel de crime sa nu se mai repete niciodata, trebuie sa facem front comun impotriva oricaror manifestari de rasism sau intoleranta pe criterii etnice, religioase sau de alta natura”, a punctat presedintele Romaniei.
In context, seful statului roman si-a exprimat ingrijorarea pentru „reaparitia unor manifestari sau atitudini rasiste, antisemite sau xenofobe” si a pledat pentru actiuni care sa impiedice amplificarea acestora”.
„Romania si romanii au fost alaturi de Ucraina si de poporul ucrainean de la inceputul agresiunii ruse. Asa cum am facut din prima zi a razboiului, vom continua sa oferim sprijin consistent si multidimensional vecinilor nostri ucraineni greu incercati de acest razboi nedrept. Actionam pe mai multe planuri: politic, diplomatic, umanitar, economic, financiar, sectorial, dar si prin folosirea instrumentelor dreptului international. Sustinem tragerea la raspundere a reprezentantilor puterii ocupante care au comis crime internationale in teritoriile invadate. Am mobilizat resurse institutionale si financiare semnificative pentru a oferi sprijin celor, intre timp, peste 4,3 milioane de refugiati ucraineni care au trecut frontierele tarii noastre. In prezent, avem aproape 100.000 de cetateni ucraineni care au ales sa ramana in Romania, inclusiv mai bine de 22.000 de copii. Romania a fost si este si ramane un vecin primitor pentru refugiatii ucraineni, punand la dispozitie resurse si servicii special destinate acestora: cazare, acces gratuit la asistenta medicala, la educatie, la piata muncii si la transportul public”, a aratat presedintele.
El a amintit ca „astazi, Ucraina si Republica Moldova sunt state candidate pentru aderarea la Uniunea Europeana, inclusiv cu sprijinul angajat al Romaniei”. „Ele actioneaza cu convingere pentru a se alatura Uniunii Europene pentru ca impartasesc valorile noastre europene comune”, a punctat Iohannis.
Presedintele Romaniei a mai aratat ca „trebuie sa insuflam si generatiilor tinere dorinta si hotararea de a recunoaste si combate pericolele care ameninta democratia si pacea”.
„Pentru societatile noastre si mai ales pentru tinerele generatii, rememorarea ororilor trecutului este de importanta extraordinara. Rememorarea inseamna si ca avem capacitatea sa invatam din trecut. Numai asa putem sa privim cu speranta la un viitor pasnic al Europei. Va multumesc inca o data pentru acordarea Premiului Franz Werfel pentru anul 2023 si va asigur ca voi continua sa fiu un promotor al drepturilor omului!”, a mai spus presedintele Klaus Iohannis.
In cadrul ceremoniei, Laudatio a fost sustinut de Jean-Claude Juncker, fost presedinte al Comisiei Europene si fost prim-ministru al Marelui Ducat de Luxemburg, care a evidentiat meritele presedintelui Klaus Iohannis in lupta impotriva coruptiei, cele in directia statului de drept si a protectiei minoritatilor”.
In cadrul evenimentului au mai rostit alocutiuni presedintele Fundatiei Centrul impotriva Expulzarilor, dr Christean Wagner, ministrul Justitiei al landului Hessa, prof dr Roman Poseck, reprezentanti ai Primariei Frankfurt pe Main.
Administratia Prezidentiala arata ca decizia de acordare a Premiului Franz Werfel presedintelui Romaniei reprezinta o recunoastere a activitatii sale in domeniul promovarii drepturilor omului si a bunei convietuiri intre grupurile etnice, de-a lungul carierei sale politice.
Premiul Franz Werfel pentru drepturile omului este acordat de Centrul impotriva expulzarilor din Bonn, Germania. Centrul a fost fondat in 2000 ca proiect al Federatiei Expulzatilor din Germania, urmarind sa contribuie la combaterea expulzarilor si a genocidului ca arme politice la nivel global si de a contribui astfel la intelegerea intre popoare, reconciliere si convietuire pasnica.
Centrul impotriva Expulzarilor acorda, din 2003, premiul Franz Werfel pentru drepturile omului unor personalitati sau grupari care au avut o contributie deosebita la combaterea incalcarii drepturilor omului prin genocid, expulzare sau distrugerea cu intentie a grupurilor nationale, etnice, rasiale ori religioase.
Printre laureatii premiului se regasesc fostul presedinte german Joachim Gauck, scriitoarea Herta Muller, istoricii Karl Schlogel si Michael Wolffsohn si regizorul Rick Ostermann.
Sambata, presedintelui Romaniei, Klaus Iohannis, i s-a decernat Premiul Civic German, conferit de Fundatia Civica Bad Harzburg, in cadrul unei ceremonii care a avut loc la Castelul Benrath, din Dusseldorf, Republica Federala Germania.
