Klaus Iohannis, luat de in considerare de Politico pentru o pozitie in noua Comisie Europeana. Care sunt numele vehiculate in ficare tara UE pentru pozitiile de top de la Bruxelles
Toate posturile de conducere ale Comisiei Europene vor fi din nou puse la bataie in curand, dupa alegerile europene de luna viitoare. Dar chiar si inainte de scrutinul din 6-9 iunie, se fac manevre pentru posturile de conducere de la Bruxelles. Cine va conduce executivul UE? Ce tara va obtine postul de comisar pentru comert, care va avea toata puterea si va superviza iminentul razboi comercial al UE cu China? Isi vor asigura polonezii un portofoliu nou creat in domeniul apararii, pentru a se confrunta cu rivalii lor de moarte, rusii? Si cine va fi urmatorul sef al concurentei in Europa, care va supraveghea gigantii americani din domeniul tehnologiei, precum Apple si Google? – se intreaba POLITICO. Publicatia de la Bruxelles prezinta candidatii favoriti din fiecare dintre cele 27 de state membre si portofoliul ce le-ar putea reveni.
Fiecare dintre cele 27 de state membre ale UE primeste un post de comisar in cadrul impartirii post-electorale, facute pe criterii politice, dar exista o lupta pe viata si pe moarte pentru a determina cine ce primeste. Comertul si concurenta sunt portofoliile cu „fundita albastra”, cu adevarat importante, iar cele care implica sportul, educatia si multilingvismul sunt „moartea pasiunii”, scrie POLITICO, citat de news.ro.
La ultima runda de alegeri, presedintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a cerut fiecarei tari sa propuna doi candidati – un barbat si o femeie. Daca se va intoarce pentru un al doilea mandat, este de asteptat acelasi proces. Chiar daca este inca devreme, POLITICO a schitat care sunt candidatii din fiecare tara mentionati in cercurile politice si diplomatice.
In Romania, este vehiculat chiar numele presedintelui, Klaus Iohannis, cotat insa cu perspective prea putin probabile de a obtine un post de comisar. „Cu cel de-al doilea mandat care se incheie in decembrie, Iohannis este in cautarea unui post international de top. Dar nu este clar daca s-ar multumi cu un ‘simplu’ post de comisar” – noteaza POLITICO evitand sa spuna, cum a facut-o in alte articole, daca presedintele Romaniei ar putea s-o inlocuiasca pe Ursula von der Leyen in fruntea Comisiei Europene.
Portofoliul dorit de Romania este neclar, dar coeziunea ar putea fi o optiune, potrivit publicatiei.
In actuala Comisie Europeana, Romania detine, prin Adina Valean, postul de comisar al transporturilor.
Propunerea de comisar al Romaniei pentru viitoarea Comisie Europeana ar urma sa fie facuta chiar de presedintele Iohannis, care este afiliat politic Partidului Popular European, arata POLITICO.
In Austria, actualul ministru pentru Uniunea Europeana si Constitutie, Karoline Edtstadler, tot de la Popularii Europeni, isi doreste postul de comisar pentru extindere. In prezent, Austria are postul de comisar pentru buget prin Johannes Hahn. Nominalizarea va fi facuta de cancelarul Karl Nehammer.
In Belgia, sunt mai multe nume in competitie: insusi premierul Alexander De Croo (familia liberalilor), Elio Di Rupo (in prezent ministru-presedinte al Valoniei) de la Partidul Socialistilor Europeni, Paul Magnette (presedintele Partidului Socialist Francofon), tot de la Partidul Socialistilor Europeni, Frank Vandenbroucke (ministru al sanatatii) de la Partidul Socialistilor Europeni, Sophie Wilmes (deputat belgian) de la liberali.
Alegerile belgiene din 9 iunie si incertitudinea politica asteptata dupa aceea fac dificil de prezis ce partid va putea desemna comisarul european al tarii. Portofoliul dorit de Belgia este de asemenea neclar, deoarece depinde de cine primeste cele mai multe voturi.
In prezent, Belgia are comisarul pentru justitie, prin Didier Reynders.
Bulgaria organizeaza si alegeri parlamentare pe 9 iunie, in aceeasi zi cu alegerile europene, ceea ce face greu de prezis cine va fi nominalizat. Unul dintre deputatii europeni de urmarit va fi Eva Maydell, o specialista in afaceri digitale si inteligenta artificiala, din partea partidului GERB, care pare sa fie favorit la alegeri.
Bulgaria are acum, prin Iliana Ivanova, postul de comisar pentru inovare, cercetare, cultura, educatie si tineret. Portofoliul dorit de Bulgaria in viitoarea Comisie Europeana este neclar. Nominalizarea viitorului comisar al Sofiei ar fi facuta de noul prim-ministru bulgar, care va fi decis dupa alegeri.
Din Croatia, Dubravka Suica, actualul comisar european pentru democratie si demografie, ramane in carti, din partea Partidului Popular European.
Cu sanse mici de a obtine un post de simplu comisar este cotat si actualul prim-ministru Andrej Plenkovic, tot de la Partidul Popular European. Plenkovic ar putea aparea ca o alternativa Ursula la von der Leyen, daca aceasta nu reuseste sa obtina un al doilea mandat, dar este putin probabil sa vina la Bruxelles pentru un portofoliu de comisar „normal”, scrie POLITICO. Este neclar ce post de comisar si-ar dori Croatia.
Nominalizarea candidatului o face prim-ministrul Plenkovic (Partidul Popular European).
Pentru Cipru, sunt mentionati actualul comisar pentru sanatate si siguranta alimentara Stella Kyriakides de la Partidul Popular European, Harris Georgiades (fost ministru de finante), tot de la Partidul Popular European, George Lakkotrypis (fost ministru al energiei, Partidul Popular European) si Constantinos Kombos (ministru de externe) – neafiliat.
Portofoliul dorit este, poate, din nou sanatatea, desi lobby-ul cipriot din domeniul transportului maritim face presiuni pentru portofoliul transporturilor.
Nominalizarea va fi facuta de presedintele cipriot Nikos Christodoulides, care provine din familia Partidului Popular European.
De luni de zile, noteaza POLITICO, se astepta ca presedintele Christodoulides s-o inlocuiasca pe Kyriakides in functia de comisar cipriot. La Bruxelles, palmaresul sau este vazut, de asemenea, ca avand si rezultate bune, si rezultate proaste. Cu toate acestea, pe masura ce se apropie alegerile, cresc sansele ca ea sa obtina un al doilea mandat, deoarece ar fi mai dificil de echilibrat nemultumirile celorlalti aspiranti.
Republica Ceha are mai multi candidati in discutie: Danuse Nerudova (fosta candidata la presedintie) – Partidul Popular European, Marcel Kolaja (europarlamentar pentru Partidul Piratilor din Cehia) – Verzii/EFA, Marek Mora (ministru adjunct de finante).
Oarece sanse de a obtine postul are insa si ministrul comertului, Jozef Sikela, care nu este un novice in cercurile UE. El a jucat un rol-cheie in coordonarea raspunsului Europei la cresterea preturilor la energie dupa invadarea Ucrainei de catre Rusia.
Comisarul Cehiei este in prezent Vera Jourova, vicepresedinte al Comisiei Europene, care se ocupa de portofoliul pentru valori si transparenta.
Conform unei intelegeri neoficiale in cadrul coalitiei guvernamentale, dreptul de a nominaliza urmatorul comisar ar trebui sa revina partenerilor de coalitie STAN, care o doresc pe Danuse Nerudova pentru un portofoliu economic, sau Partidului Piratilor, care ar dori sa o vada pe Kolaja in functia de comisar pentru piata interna. Insa premierul Petr Fiala are ultimul cuvant in ceea ce priveste nominalizarea si i-a impins pe Sikela si Mora sa candideze.
Portofoliul dorit este energie, economie, piata interna si aparare.
Din Danemarca vin doua nume: Dan Jorgensen, ministrul dezvoltarii si politicii climatice globale, si Morten Bodskov, ministrul afacerilor, ambii din Partidul Socialistilor Europeni.
In prezent, comisarul Danemarcei este Margrethe Vestager, vicepresedinte al CE si titulara portofoliului pentru concurenta. Ea stie ca sansele sale de a obtine un al treilea mandat in cadrul executivului UE sunt reduse. „Sansele ca eu sa devin comisar nu sunt atat de mari. Vad asta citind in frunzele de ceai”, a declarat ea pentru postul danez de televiziune TV2.
Guvernul danez nu a sustinut-o – nici pe ea, nici pe vreun alt candidat pana acum – pentru un nou mandat, chiar daca ea a sugerat posibilitatea de a candida din nou. Avand in vedere ca se asteapta ca Vestager sa plece, este greu de crezut ca danezii vor putea obtine ceva la fel de important ca portofoliul ei din prezent, astfel incat cei care au in vedere posturi de prim-plan, cum ar fi comertul, ar putea fi dezamagiti. Pe de alta parte, premierul Mette Frederiksen (Partidul Socialistilor Europeni) conduce un guvern de coalitie. Ea a fost vocala in ceea ce priveste chestiunile legate de afacerile externe si de aparare la nivel european si este ea insasi prezentata ca un potential presedinte al Consiliului European.
Din Estonia, numele cu miza este chiar al premierului Kaja Kallas, care provine din familia politica liberala. Numele lui Kallas este vehiculat pe scara larga ca fiind urmatorul sef al politicii externe a UE, dar acest lucru va depinde de echilibrul altor posturi de conducere europene.
Un alt nume vehiculat pentru a obtine o functie de comisar este Urmas Paet (europarlamentar din partea Partidului Reformator), reprezentand familia liberala.
In prezent, comisarul Estoniei este Kadri Simson, care se ocupa de energie si este de la liberali.
Nominalizarea candidatului ii revine premierului Kallas.
In Finlanda este vehiculat numele Hennei Virkkunen, europarlamentar din 2014, ultramaratonista si pasionata de cai, membra a Coalitiei Nationale (Partidul Popular European), partid aflat la guvernare. Ea candideaza din nou pentru Parlamentul European.
Mai putine sanse sa obtina un post de comisar are Elina Valtonen, ministru de externe, din acelasi partid.
Acum, postul Finlandei de comisar este ocupat de Jutta Urpilainen (Parteneriate internationale).
Portofoliul dorit de Helsinki acum este competitivitatea, dupa cum a declarat premierul finlandez Petteri Orpo pentru POLITICO in martie. De asemenea: securitate si aparare, extindere, economie circulara si tranzitie curata, toate sunt domenii vizate de Finalnda.
Nominalizarea candidatului o face Orpo (Partidul Popular European), care guverneaza impreuna cu partidul de extrema dreapta Finns (Conservatorii si Reformistii Europeni).
Virkkunen a declarat pentru POLITICO: „Este prea devreme pentru a specula, dar, desigur, este o functie foarte importanta sa fii comisar si sunt dispusa sa iau in considerare acest lucru dupa alegeri, daca premierul Orpo propune acest lucru”.
Potrivit POLITICO, Orpo ar vrea sa nominalizeze doar pe cineva care candideaza pentru a fi europarlamentar.
Din Franta, numele in joc sunt Thierry Breton (comisarul actual pentru piata interna) si Bruno Le Maire (ministru de finante), ambii din familia liberalilor.
Oarece sanse de a obtine postul de comisar are insa si Elisabeth Borne, deputat francez si fost prim-ministru.
In cadrul eforturilor sale de a obtine autonomie strategica, Parisul urmareste bijuteria coroanei viitoarei Comisii: un post puternic in domeniul politicii economice/industriale, care ar putea include politica in domeniul concurentei si care ar putea fi varful de lance al noului accent pus pe competitivitate de blocul comunitar.
Presedintele francez Emmanuel Macron este cel care va face nominalizarea candidatului. Breton este in cursa, dar, avand in vedere atacurile legate de rezultatele sale la conducerea companiei franceze Atos, Macron ar putea cauta alternative. O optiune? Ministrul de finante Le Maire, care a declarat insa, cel putin formal, ca nu este interesat de acest rol.
Germania are un nume mare, Ursula von der Leyen, actuala presedinta a Comisiei Europene, care reprezinta Partidul Popular European.
Ce se va intampla daca liderii UE decid ca nu mai doresc un nou mandat pentru von der Leyen sau daca Parlamentul European nu o va sustine? Sansele sunt destul de mici, dar un post de comisar obisnuit i-ar putea reveni ministrului german de externe Annalena Baerbock.
Sefii de stat si de guvern europeni sunt cei care propun numele presedintelui Comisiei Europene.
Grecia il are in prezent pe vicepresedintele Comisiei Europene, Margaritis Schinas, care se ocupa de promovarea modului de viata european si provine din familia politica a PPE. El este in continuare in carti, dar de la Atena vin si alte nume: Niki Kerameus (ministru de interne) – Partidul Popular European, Stavros Papastavrou (fost ministru de stat) – Partidul Popular European, George Gerapetritis (ministru de externe) – Partidul Popular European.
Asta pentru ca portofoliul dorit de Grecia este acum fie pe probleme de migratie, fie pe aparare.
Propunerea candidatului este facuta de prim-ministrul Kyriakos Mitsotakis (Partidul Popular European). Sunt sanse mari ca Mitsotakis sa decida sa il pastreze pe Schinas la Bruxelles pentru un al doilea mandat, mai ales daca von der Leyen ramane si ea in functie, scrie POLITICO.
In Irlanda numele in discutie sunt Michael McGrath (fost ministru de finante) – liberali, despre care se spune ca ar fi favorit, dar oarecare sanse sa obtina postul au si viceprim-ministrul (fost premier) Micheal Martin, si ministrul agriculturii Charlie McConalogue, ambii din familia liberala.
Acum, postul este detinut de Mairead McGuinness, portofoliul fiind stabilitate financiara, servicii financiare si uniunea pietelor de capital.
Portofoliul dorit de Irlanda in urmatoarea Comisie tine tot de servicii financiare.
Propunerea de comisar o face guvernul de coalitie. Fine Gael a obtinut postul data trecuta, cand l-a nominalizat initial pe Phil Hogan, pe care l-a inlocuit ulterior cu McGuinness, asa ca acum este probabil sa fie randul Fianna Fail.
Si in Italia circula mai multe posibile propuneri de comisari: Raffaele Fitto (ministrul pentru afaceri europene) – reprezentand grupul Conservatorilor si Reformistilor Europeni; Francesco Lollobrigida (ministru al agriculturii) – tot Conservatorii si Reformistii Europeni; Antonio Tajani – Partidul Popular European; Adolfo Urso (ministru al dezvoltarii economice) – Conservatori si Reformisti Europeni; Guido Crosetto (ministru al apararii) – Conservatori si Reformisti Europeni.
Si numele fostului prim-ministru Mario Draghi este adesea mentionat pentru functii de conducere europene, dar (la fel ca in cazul lui Iohannis – n.r.) este putin probabil ca acesta sa fie dispus sa fie „doar” un comisar european obisnuit.
Paolo Gentiloni, comisarul pentru economie, este reprezentantul actual al Italiei in Comisia Europeana.
Potrivit POLITICO, Roma isi doreste tot un portofoliu economic vast, care ar avea sens si pentru Fitto.
Premierul italian Giorgia Meloni – afiliata familiei Conservatorilor si Reformistilor Europeni – este cea care va face propunerea de comisar.
Din Letonia, actualul comisar pentru comert si vicepresedinte al Comisiei Europene Valdis Dombrovskis, din familia popularilor europeni, are sanse sa ramana si in viitoarea Comisie. Dombrovskis are deja un portofoliu mare si o relatie foarte buna cu Ursula von der Leyen. Un alt portofoliu privind piata interna ar putea fi o optiune sau, eventual, ceva legat de Ucraina.
Prim-ministrul leton Evika Silina – de la Partidul Popular European – este cea care face propunerea.
In Lituania, actualul ministrul de externe Gabrielius Landsbergis (Partidul Popular European) ar viza un portofoliu legat de politica externa. In prezent, comisarul Lituaniei, Virginijus Sinkevicius, se ocupa de mediu, oceane si pescuit. Nominalizarea candidaturii o face presedintele lituanian Gitanas Nauseda, care nu este afiliat vreunei familii politice europene.
Din Luxemburg apar dpua nume: Christophe Hansen (deputat) – Partidul Popular European si Nicolas Schmit (actualul comisar pentru locuri de munca si drepturi sociale) de la Partidul Socialistilor Europeni.
Partidele din coalitia luxemburgheza au fost de acord sa-l trimita pe Hansen la Bruxelles ca viitor comisar. Cu toate acestea, in cazul in care von der Leyen ar prefera ca Schmit sa ramana in functie, ea ar putea sa-l convinga pe premierul luxemburghez Luc Frieden prin oferirea unui portofoliu mai important pentru Schmit.
Serviciile financiare sunt esentiale pentru Luxemburg. Hansen are un profil mai economic, in timp ce problemele sociale sunt mai importante pentru Schmit.
In Malta, a aparut numele deputatei Miriam Dalli- Partidul Socialistilor Europeni, dupa ce Chris Fearne a demisionat din guvern la inceputul acestei luni, punand capat candidaturii sale pentru a fi urmatorul comisar european al tarii. Un document judiciar a dezvaluit ca el va fi acuzat de frauda si deturnare de fonduri.
Nu se stie inca ce portofioliu vizeaza Malta, dar actualul sau comisar, Helena Dalli, se ocupa de Egalitate.
Prim-ministrul Robert Abela de la Partidul Socialistilor Europeni este cel care va face propunerea.
Reprezentand Olanda, actualul comisar pentru actiune climatica, Wopke Hoekstra (PPE), a venit recent la Bruxelles. Portofoliul dorit de Haga este neclar, din cauza negocierilor politice in curs de desfasurare in Olanda. De asemenea, postul de comisar depinde partial si de faptul daca premierul demisionar Mark Rutte va obtine postul de sef al NATO.
Viitoarea coalitie de dreapta olandeza si prim-ministrul acesteia, care nu a fost inca numit, ar trebui sa faca propunerea. Noul guvern este o coalitie intre Partidul pentru Libertate (PVV), de extrema dreapta, al lui Geert Wilders, cu Partidul Popular pentru Libertate si Democratie (VVD), de centru-dreapta, Miscarea Populista a Fermierilor-Cetateni (BBB), de dreapta, si Noul Contract Social (NSC), de centru. Partidul lui Hoekstra nu mai face parte din coalitie, ceea ce ar putea face dificila ramanerea sa in functie – cu exceptia cazului in care nu se pot intelege intre ei.
Numele in discutie din Polonia este cel al actualului ministru de externe, Radoslaw Sikorski (Partidul Popular European). In actuala Comisie, Polonia are portofoliul agriculturii prin Janusz Wojciechowski.
Dar Sikorski este clar favorit pentru un viitor portofoliu al apararii. De asemenea, extinderea ar putea avea sens pentru Polonia, avand in vedere importanta sporita a portofoliului in cadrul urmatoarei Comisii si sprijinul Poloniei pentru aderarea Ucrainei la UE.
Prim-ministrul polonez Donald Tusk (Partidul Popular European), cel care va face propunerea, se afla intr-o pozitie buna pentru a solicita un portofoliu important, avand in vedere dimensiunea tarii sale si sprijinul sau pentru Ursula von der Leyen, arata POLITICO.
Din Portugalia vin doua nume: Miguel Poiares Maduro, fost ministru al dezvoltarii regionale, si Maria Luisa Albuquerque, fost ministru de finante. Ambii sunt legati de PSD, partid de centru-dreapta, care face parte din Partidul Popular European.
Fostul europarlamentar Paulo Rangel a fost luat si el in considerare, dar acum a fost numit ministru de externe in noul guvern de centru-dreapta. Primarul orasului Porto, Rui Moreira, un independent, este un alt candidat mentionat uneori.
Comisarul Portugaliei acum este Elisa Ferreira si se ocupa de Coeziune si Reforme.
Portofoliul dorit de Lisabona in viitoarea Comisie este neclar, dar unii sunt nostalgici dupa Carlos Moedas, care a avut portofoliul cercetarii.
Premierul portughez Luis Montenegro, din partea social-democratilor de centru-dreapta, care conduce o coalitie minoritara, este cel care va propune candidatul pentru viitoarea Comisie Europeana.
Din Slovacia, actualul prim-vicepresedinte al Comisiei Europene, Maros Sefcovic, care se ocupa de acordul european pentru mediu (Green Deal), de relatii interinstitutionale si previziuni, din partea Partidului Socialistilor Europeni, ar fi alegerea evidenta pentru a garanta un portofoliu cu greutate.
Insa este mentionat si numele lui Miroslav Lajcak, un diplomat care este in prezent reprezentant special al UE pentru dialogul Belgrad-Pristina si Balcanii de Vest.
Nu este clar in acest stadiu ce post de comisar ar putea viza Slovacia.
Propunerea o face premierul Robert Fico, care conduce un guvern de coalitie de stanga-populist. Cu toate acestea, dupa ce Fico a supravietuit unei tentative de asasinat la 15 mai, campania electorala pentru alegerile europene a fost suspendata, astfel incat urmatoarea alegere a Slovaciei pentru Comisie este probabil inca departe in mintea oamenilor.
In Slovenia, nu se vorbeste de altcineva decat de Tomaz Vesel, fost presedinte al Curtii de Conturi slovene si aliat al premierului Robert Golob (grupul liberal). In prezent, comisarul sloven Janez Lenarcic se ocupa de ajutorul umanitar si gestionarea crizelor. Portofoliul dorit de Slovenia ar trebui sa fie legat de democratie, finante sau concurenta.
Premierul Golob (liberali) l-a anuntat deja public pe Vesel ca fiind candidatul pe care si-l doreste, iar partenerii sai de coalitie nu par sa se opuna.
Totusi, Golob ar putea fi nevoit sa prezinte si un candidat de sex feminin.
Si din Spania vine tot un singur nume: Teresa Ribera, ministru al tranzitiei ecologice si, pentru o vreme, vicepremier in guvernul spaniol condus de socialisti. Ea este, de asemenea, candidat principal pentru alegerile europene (Partidul Socialistilor Europeni).
Chiar daca Ribera candideaza pentru Parlamentul European, ea a pus de fapt ochii pe Comisie si a atacat mostenirea lui von der Leyen in ceea ce priveste Green Deal si orientarea catre dreapta.
Spania il are acum la Bruxelles pe Josep Borrell, care este Inaltul Reprezentant pentru Afaceri Externe si Politica de Securitate al blocului european, dar a carui activitate nu a incantat pe toata lumea. Portofoliul dorit de Spania in noua Comisie ce se va forma dupa alegerile din 6-9 iunie se leaga de Green Deal, clima, energie.
Nominalizarea candidaturii o face premierul Pedro Sanchez (Partidul Socialistilor Europeni).
Nu este clar ce post de comisar isi doreste Suedia in viitorul executiv de la Bruxelles. In prezent, are comisarul pentru afaceri interne, Ylva Johansson. Numele vehiculate pentru viitoarea propunere de comisar a Suediei sunt: Jessika Roswall (ministrul afacerilor europene) – liberali, Carl Bildt (fost prim-ministru) – liberali, Tomas Tobe – Partidul Popular European.
Ungaria l-a putea pastra pe actualul comisar pentru vecinatate si extindere, Oliver Varhelyi, pentru ca doreste tot portofoliul extinderii.
Un alt nume vehiculat este Eniko Gyori, eurodeputata, care are si ea oarecare sanse de a obtine postul. Gyori, care candideaza pe locul 9 pe lista Fidesz pentru Parlamentul European, ar putea fi o alegere sensibila in contextul in care Ungaria se pregateste sa preia presedintia rotativa a UE, in iulie. Ea a jucat un rol cheie in prima presedintie detinuta de Ungaria la Consiliul UE, in 2011, cand era secretar de stat pentru afaceri europene. A fost ambasadoare la Roma si Madrid si vorbeste engleza, franceza si italiana.
Actualul comisar al Ungariei, Varhelyi, este cunoscut pentru legaturile sale stranse cu Serbia si pentru ca intr-o inregistrare este auzit spunand ca deputatii europeni sunt „idioti”.
Nominalizarea o va face premierul nationalist al Ungariei, Viktor Orban, care in prezent nu are nicio afiliere politica pe scena europeana, dupa ce a parasit Partidul Popular European intr-o disputa pe tema statului de drept in 2021.
In 2019, reaminteste POLITICO, Orban nu a reusit sa treaca de Parlamentul European prima sa optiune de comisar, Laszlo Trocsanyi. Ar vrea el sa riste o alta lupta acum? se intreaba POLITICO.
