Lovitura majora pentru Kremlin si Kirill. Peste 300 de preoti ortodocsi condamna invadarea Ucrainei: „Poporul ucrainean ar trebui sa aleaga singur, nu sub amenintarea armelor”
Binecuvantarea data Kremlinului in gura mare de PatriarhulKirill pentru invazia Moscovei in Ucraina a divizat Biserica Ortodoxa mondiala si a declansat o rebeliune interna despre care expertii spun ca este fara precedent.
Kirill, in varsta de 75 de ani, un aliat apropiat al presedintelui rus Vladimir Putin, vede razboiul ca pe un bastion impotriva unui Occident pe care il considera decadent, in special in ceea ce priveste acceptarea homosexualitatii.
El si Putin impartasesc o viziune a „Russkiy Mir”, sau „Lumea rusa”, care leaga unitatea spirituala de expansiunea teritoriala, vizand parti din fosta Uniune Sovietica, au declarat expertii pentru Reuters.
Ceea ce Putin vede ca pe o restaurare politica, Kirill vede ca pe o cruciada.
Dar patriarhul a starnit reactii de respingere acasa, precum si in randul Bisericilor din strainatate legate de Patriarhia Moscovei.
In Rusia, aproape 300 de membri ortodocsi ai unui grup numit „Preoti rusi pentru pace” au semnat o scrisoare in care condamna „ordinele criminale” executate in Ucraina.
„Poporul ucrainean ar trebui sa aleaga singur, nu sub amenintarea armelor, fara presiuni din partea Occidentului sau a Estului”, se arata in scrisoare, referindu-se la milioanele de oameni din Ucraina, impartite acum intre Moscova si Kiev.
Moscova afirma ca actiunea sa este o „operatiune militara speciala” menita nu sa ocupe un teritoriu, ci sa demilitarizeze si sa „de-nazifice” Ucraina.
Din cele 260 de milioane de crestini ortodocsi din lume, aproximativ 100 de milioane se afla chiar in Rusia, iar o parte dintre cei din strainatate sunt in unitate cu Moscova. Dar razboiul a tensionat aceste relatii.
In Amsterdam, razboiul i-a convins pe preotii de la parohia ortodoxa Sfantul Nicolae sa nu-l mai mentioneze pe Kirill in cadrul slujbelor.
Un episcop rus din Europa de Vest i-a vizitat pentru a incerca sa-i faca sa se razgandeasca, dar parohia a rupt legaturile cu Patriarhia Moscovei, numind decizia un „pas foarte dificil (facut) cu durere in suflet”.
„Kirill a discreditat pur si simplu Biserica”, a declarat reverendul Taras Khomych, lector principal de teologie la Universitatea Liverpool Hope si membru al Bisericii Catolice de rit bizantin din Ucraina. „Mai multi oameni vor sa vorbeasca in Rusia, dar se tem”, a declarat el pentru Reuters intr-un interviu telefonic.
Ucraina are aproximativ 30 de milioane de credinciosi ortodocsi, impartiti intre Biserica Ortodoxa Ucraineana a Patriarhiei Moscovei (UOC-MP) si alte doua Biserici Ortodoxe, dintre care una este Biserica Ortodoxa Ucraineana autocefala sau independenta.
Ucraina are o semnificatie majora pentru Biserica Ortodoxa Rusa, deoarece este vazuta ca fiind leaganul civilizatiei ruse, unde in secolul al X-lea misionarii ortodocsi bizantini l-au convertit pe printul pagan Volodimir.
Mitropolitul (arhiepiscopul) Onufrie Berezovski al UOC-MP din Kiev a facut apel la Putin pentru „incetarea imediata a razboiului fratricid”, iar un alt mitropolit al UOC-MP, Evologie, din orasul estic Sumy, le-a spus preotilor sai sa nu se mai roage pentru Kirill.
Kirill, care sustine ca Ucraina este o parte indivizibila a jurisdictiei sale spirituale, a rupt deja legaturile cu Bartolomeu, patriarhul ecumenic cu sediul la Istanbul, care actioneaza ca un prim intre egali in lumea ortodoxa si care sustine autonomia Bisericii Ortodoxe din Ucraina.
„Unele Biserici sunt atat de suparate pe Kirill din cauza pozitiei sale privind razboiul, incat ne confruntam cu o rasturnare de situatie in ortodoxia mondiala”, a declarat pentru Reuters Tamara Grdzelidze, profesor de studii religioase la Universitatea de Stat Ilia din Georgia si fost ambasador georgian la Vatican.
Intr-o declaratie comuna, teologii ortodocsi de la institutii precum Centrul de Studii Crestine Ortodoxe al Universitatii Fordham din New York si Academia Volos pentru Studii Teologice din Grecia au condamnat acei lideri ai Bisericii care „isi indruma comunitatile sa se roage in moduri care incurajeaza in mod activ ostilitatea”.
Printre alti lideri ortodocsi care au criticat razboiul se numara Patriarhul Teodor al II-lea al Alexandriei si al intregii Africi, Patriarhul Daniel al Romaniei si Arhiepiscopul Leo al Finlandei.
Pozitia lui Kirill a creat, de asemenea, o prapastie intre Biserica Ortodoxa Rusa si alte biserici crestine.
Secretarul general interimar al Consiliului Mondial al Bisericilor (WCC), pastorul Ian Sauca, i-a scris lui Kirill cerandu-i sa „intervina si sa medieze cu autoritatile pentru a opri acest razboi”.
Kirill a raspuns ca „fortele care considera in mod deschis Rusia ca fiind inamicul lor s-au apropiat de granitele sale” si ca Occidentul este implicat intr-o ‘strategie geopolitica pe scara larga’ pentru a slabi Rusia. CMI a facut publice ambele scrisori.
Dupa revolutia rusa din 1917, liderii sovietici au incercat sa lichideze Biserica Ortodoxa Rusa. Stalin a reinviat-o dupa invazia Rusiei de catre Hitler in cel de-al Doilea Razboi Mondial pentru a mobiliza societatea.
„Aceeasi idee este reinviata acum de Putin”, a declarat Olenka Pevny, profesor de studii slavone si ucrainene la Universitatea Cambridge din Marea Britanie si american de origine ucraineana.
„Pe masura ce pozitia Rusiei in lume si identitatea rusa au inceput sa se clatine, Putin a apelat din nou la Biserica pentru a-l ajuta sa adune poporul rus sub controlul sau si a incercat sa lege popoarele natiunilor independente, cum ar fi Ucraina, de Rusia, impingand notiunea unei Biserici Ortodoxe a Rusiei unificate, astfel incat sa nege orice diversitate religioasa”, a declarat ea pentru Reuters intr-un interviu telefonic.
Pozitia pro-Putin a lui Kirill a bulversat, de asemenea, relatiile cu Vaticanul.
In 2016, Papa Francisc a devenit primul suveran pontif romano-catolic care s-a intalnit cu un lider al Bisericii Ortodoxe Ruse de la marea schisma care a divizat crestinismul in ramurile de est si de vest in 1054.
O a doua intalnire pe care atat Francisc, cat si Kirill au declarat ca doresc sa o organizeze in acest an este acum practic imposibila, au declarat expertii.
