Metsola, sustinatoare #Rezist, cere ca UE sa livreze tancuri moderne Ucrainei: „Ucrainenii au nevoie de armament pentru a continua s-si recucereasca teritoriul”
Presedinta Parlamentului European, Roberta Metsola, face apel la statele membre UE sa livreze tancuri Ucrainei si „sa accelereze” procedura de aderare a acestei tari la Uniune, intr-un interviu acordat miercuri France Presse, inaintea unui summit al Celor 27.
Responsabila malteza intentioneaza sa transmita aceste mesaje vineri, la Praga, cu prilejul unei reuniuni a Consiliului European.
„Ucrainenii au nevoie de armament pentru a continua s-si recucereasca teritoriul (…), de exemplu de tancuri Leopard 2 pe care mai multe state membre le detin”, a declarat Roberta Metsola in acest interviu, acordat pe marginea sesiunii plenare a PE de la Strasbourg, citat de Agerpres.
Politiciana din grupul Partidului Popular European (PPE, dreapta) a fost prima presedinta a unei institutii europene care s-a deplasat in Ucraina dupa declansarea razboiului de catre Rusia, in cadrul unei calatorii la Kiev pe 1 aprilie.
Tarile occidentale, in special UE, furnizeaza arme si material militar Ucrainei, dar Kievul cere mai multe, solicitand in special Berlinului livrarea de tancuri Leopold 2. Aceste tancuri de lupta de conceptie germana sunt de referinta in materie de blindaj si de manevrabilitate.
Cancelarul Olaf Scholz nu a dat insa curs acestei solicitari, afirmand ca o astfel de decizie trebuie luata in acord cu aliatii sai occidentali.
Circa 2.000 de tancuri de acest tip sunt detinute de Germania, Austria, Danemarca, Finlanda, Grecia, Ungaria, Polonia, Portugalia, Spania, Suedia si, in afara UE, de Norvegia, Elvetia si Turcia, potrivit unui responsabil al UE.
Potrivit Robertei Metsola, tarile europene dispuse sa furnizeze aceste tancuri ar putea fi rambursate din fonduri comune, precum cele din Facilitatea europeana pentru pace, pentru ca efortul sa fie impartit de toti si sa nu afecteze de maniera „disproportionata” anumite tari.
Tarile UE au alocat deja 2,5 miliarde de euro acestui fond interguvernamental destinat furnizarii de armament Ucrainei.
„Cred ca sunt discutii pe care trebuie sa le avem acum, in special pentru ca vedem o escaladare din partea Rusiei, si pe de alta parte pentru ca vedem Ucraina respingandu-i pe rusi cu succes”, a comentat ea.
In contextul in care Ucraina a obtinut in iunie, la patru luni de la declansarea razboiului de catre Rusia, a statutului de tara candidata la aderare, presedinta PE estimeaza ca trebuie „sa fie accelerata” procedura de aderare a acestei tari.
Acest proces este de obicei lung si dificil si ea nu a dorit sa se pronunte asupra unui calendar pentru integrare.
Dar „avem o tara care ne-a aratat vointa sa debordanta de a ni se alatura, care atinge obiective pe care alte tari reusesc sa le atinga in luni sau ani”, a mai spus Metsola.
Ea a precizat ca „mari progrese” au fost realizate de Ucraina in alinierea legilor sale nationale la cele ale Uniunii, un domeniu in care Parlamentul European ofera asistenta.
Responsabila a adaugat ca Republica Moldova, care a obtinut statutul de tara candidata in acelasi timp ca Ucraina, „nu ar trebui sa fie uitata”.
In contextul in care procesul de aderare a tarilor din Balcanii de Vest dureaza de ani lungi, Roberta Metsola a facut apel la organizarea de „mai multe reuniuni si discutii” cu aceste tari pentru a evita ca ele sa se indrepte in alta parte „si sa gaseasca parteneri mai putin fiabili”.
Liderii acestor tari se numara printre cei 44 de sefi de stat si de guvern care se vor intalni joi la prima reuniune, la Praga, a „Comunitatii politice europene”, o idee a presedintelui francez Emmanuel Macron.
Roberta Metsola a subliniat ca acest forum „nu inlocuieste bineinteles procesul de extindere a UE” si ca nu este vorba despre „a pune pe acelasi plan tari care au parasit UE (Regatul Unit, n.r.) si altele care se lupta sa adere”.
