Moscova incearca sa se poarte cu calm, dar miscarile sale militare indica o ingrijorare tot mai mare fata de cel mai nou membru NATO
Aderarea Finlandei la NATO a creat o perspectiva nedorita pentru Moscova: un potential adversar la frontiera nordica sensibila a Rusiei, scrie Business Insider.
Admiterea Finlandei in aceasta luna dubleaza lungimea frontierei NATO cu Rusia si face acest lucru intr-o regiune cu importante avanposturi militare rusesti. Liderii rusi au minimalizat importanta aderarii Finlandei la NATO, dar pe masura ce alianta se apropie si Arctica devine mai accesibila, Moscova face miscari care indica o ingrijorare crescanda cu privire la o parte a frontierei sale care a fost mult timp calma.
Marele Ducat al Finlandei a facut parte din Imperiul tarist rus din 1809 pana in 1917, dar a devenit o natiune independenta in haosul Revolutiei ruse. Doua decenii mai tarziu, Finlanda a avut poate cel mai bun moment al sau in Razboiul de Iarna, in care finlandezii, depasiti numeric si ca armament, au tinut piept unei invazii stangace a Armatei Rosii inainte de a ajunge la un acord cu sovieticii.
Dupa ce s-a aliat cu Germania nazista, Finlanda a reluat luptele cu rusii, care s-au incheiat cu un armistitiu in 1944.
Dupa cel de-al Doilea Razboi Mondial, Kremlinul se putea consola cu faptul vecinul sau mai mic fusese „finlandizat”, un termen din timpul Razboiului Rece care se referea la pozitia de neutralitate stricta a Helsinkiului in schimbul faptului ca sovieticii nu invadau sau interveneau.
In timp ce Europa de Est si Asia Centrala se chinuiau sub ocupatia sovietica, Finlanda a ramas o democratie orientata spre Vest, la doar 160 de km de Sankt Petersburg si Murmansk.
Dar invazia lui Putin in Ucraina a speriat nu doar Finlanda, care a aderat la NATO, ci si Suedia, care nu a mai purtat un razboi de cand traia Napoleon. (Cererea Suediei nu a fost inca aprobata.) Acest lucru sporeste considerabil puterea militara, politica si economica a aliantei si confrunta Rusia cu perspectiva de a avea si mai multe forte NATO la granita sa.
„Va exista o mai mare integrare” intre noii membri si restul NATO, a declarat Dmitri Gorenburg, cercetator in cadrul think tank-ului Center for Naval Analyses, intr-un podcast din 24 martie. „Va exista mai mult schimb de informatii. Exista posibilitatea ca fortele si infrastructura NATO sa fie desfasurate in aceste tari. Iar acesta este un lucru care ingrijoreaza Rusia”.
Ceea ce aduce intrebarea inevitabila: Cum va raspunde Rusia? Pana acum, Kremlinul a minimalizat aderarea Finlandei la NATO, poate din prudenta sau din jena, a declarat Gorenburg. „Ceea ce au spus intotdeauna este: ‘este in regula, nu ne pasa’. Este decizia voastra. Dar daca infrastructura NATO este dezvoltata sau daca SUA sau fortele altor state membre NATO sunt desfasurate la noii membri, aceasta va fi o preocupare pentru noi si vom reactiona'”.
Moscova a reiterat acest mesaj dupa ce Finlanda s-a alaturat oficial aliantei, purtatorul de cuvant al Kremlinului, Dmitri Peskov, declarand: „In mod natural, acest lucru ne obliga sa luam contramasuri pentru a ne asigura propria securitate tactica si strategica”.
Nu este clar care va fi exact aceasta reactie. Pana in prezent, Moscova a anuntat planuri de crestere a dimensiunii armatei sale, de intarire a fortelor din nord-vestul Rusiei si de reinfiintare a Districtului Militar Leningrad, care acopera o parte din aceasta regiune.
„Problema pentru ei este ca, in acest moment, este destul de neclar daca au mijloacele necesare pentru a dezvolta aceste noi forte, avand in vedere ca lupta in Ucraina”, a declarat Gorenburg. „Dar cel putin au transmis aceasta intentie”.
Rusia are o experienta indelungata in operatiunile din Arctica si dezvoltase unitati si echipamente specializate pentru operatiunile din apropierea Finlandei. Intr-adevar, Rusia isi construieste de ani de zile baze si forte in Arctica, o miscare pe care alte tari, inclusiv SUA si China, au urmat-o, atrase de perspectiva unor resurse si rute de transport maritim mai accesibile in Arctica.
Anterior, Oceanul Atlantic era in centrul atentiei armatei ruse, iar Arctica era a treia prioritate a acesteia, potrivit viceamiralului Daniel Dwyer, comandantul Flotei a doua a marinei americane, care a fost reactivata in 2018 ca raspuns la activitatea rusa in Arctica si Atlanticul de Nord.
In iulie 2022, Rusia a publicat o noua doctrina maritima care a ridicat prioritatea Arcticii si s-a angajat sa protejeze aceste ape „prin toate mijloacele”, a declarat Dwyer in timpul unui eveniment organizat de Wilson Center la 9 februarie.
„Acum, Rusia a realizat ca Arctica este cheia economiei si apararii lor, deoarece calota glaciara arctica se retrage”, a adaugat Dwyer.
Din 2013, Rusia a construit sase baze, 14 aerodromuri si 16 porturi de mare adancime in nordul mare, si au plasat acolo 14 spargatoare de gheata, potrivit amiralului Daryl Caudle, seful Comandamentului Fortelor Flotei SUA. Fortele rusesti din Arctica dispun, de asemenea, de o serie de arme puternice, inclusiv rachete de croaziera submarine si terestre si arme hipersonice lansate din aer.
„Au o puternica capacitate anti-acces care se intinde de la Arctica la Marea Baltica si pana la bresa GIUK”, a declarat Caudle la evenimentul de la Wilson Center, referindu-se la punctul de strangulare dintre Groenlanda, Islanda si Marea Britanie.
Dar unitatile rusesti antrenate pentru gheata arctica sunt macinate in noroiul ucrainean.
„Au ajuns sa arunce in aceasta lupta forte terestre din intreaga tara, inclusiv din est, din regiunea Pacificului si din nord”, a spus Gorenburg. „Exista brigazi specializate in Arctica si brigazi de infanterie navala si alte lucruri de acest gen care au luptat si au fost decimate in Ucraina. Componenta de forte terestre a acelei grupari de forte din nord-vest a fost degradata in mod semnificativ.”
Chiar daca Rusia a avut destule trupe pentru a ameninta Finlanda, echilibrul general s-a schimbat. Conform articolului 5 din Carta NATO, un atac impotriva unui membru „va fi considerat un atac impotriva tuturor membrilor”. Daca Putin vrea sa pedepseasca Finlanda, risca un razboi cu NATO. Acesta este un risc pe care va fi reticent sa si-l asume.
