O noua invazie? Azerbaidjan insista amenintator sa obtina controlul total asupra „coridorului Zangezur” de pe teritoriul Armeniei
Prim-ministrul armean Nikol Pashinyan a calificat drept „total inacceptabile” si o „lovitura” pentru procesul de pace ultimele remarci ale presedintelui azer Ilham Aliev privind delimitarea/demarcarea frontierelor si legaturile de tranzit.
„Promit o recompensa financiara oricui gaseste termenul ‘coridorul Zangezur’ in acordul din 9 noiembrie”, a declarat Pashinyan in fata unui grup de parlamentari.
A fost o referire ironica la afirmatia partii azere, reiterata recent de Aliev, potrivit careia prevederea privind deschiderea legaturilor de tranzit din acordul de pace mediat de Rusia, care a pus capat celui de-al doilea razboi din Karabah din 2020, stipuleaza un coridor liber prin Armenia care sa conecteze Azerbaidjanul continental si exclava Nakhchivan, fara controale la frontiera armeana sau la vama.
Aceasta idee este denumita in Azerbaidjan „coridorul Zangezur”, iar Baku a facut presiuni in acest sens cu diferite grade de intensitate de la incetarea focului din 2020. La inceputul anului trecut, a parut sa dea inapoi cu privire la aceasta cerere in contextul negocierilor de pace.
La inceputul lunii octombrie, la scurt timp dupa ofensiva fulgeratoare a Azerbaidjanului pentru a cuceri intregul Nagorno-Karabah, proiectul coridorului parea sa nu mai fie in discutie, dupa ce s-a inceput sa se lucreze la o ruta alternativa prin Iran. (Teheranul, ca si Armenia, se opune vehement ideii coridorului Zangezur).
Problema, care a inspirat mult timp temerile armenilor privind o invazie azera, este acum din nou pe ordinea de zi, deoarece Aliev a declarat intr-un interviu din 10 ianuarie ca, daca coridorul nu va fi deschis, „Armenia va ramane intr-un impas etern”. „Daca traseul pe care l-am mentionat nu va fi deschis, nu ne vom deschide granita cu Armenia nicaieri altundeva. Asa ca isi vor face mai mult rau decat bine”, a precizat Aliev, citat de eurasia.net.
In luna octombrie a anului trecut, premierul armean a introdus o initiativa numita „Crossroads of Peace”, care vizeaza cooperarea regionala. Propunerea respectiva include legaturi intre Azerbaidjanul continental si Nakhchivan cu controale vamale si de frontiera armenesti. Azerbaidjanul a respins-o din start ca fiind „PR”. (Conform acordului din 9 noiembrie 2020, care a pus capat celui de-al doilea razboi din Karabah, ruta care leaga Azerbaidjanul continental de Nakhchivan urmeaza sa fie monitorizata de trupele de frontiera rusesti).
In alta parte a interviului din 10 ianuarie, Aliev a cerut returnarea enclavelor si a satelor de frontiera care au fost sub control armean de la Primul Razboi din Karabah, in urma cu trei decenii.
Pashinyan a parut sa sustina ideea unui schimb de enclave, cu o „harta convenita de comun acord” ca parte a procesului, dar a declarat ca, daca Azerbaidjanul a cerut returnarea a opt sate, Armenia va „ridica problema a 32”.
Aceasta a fost o referire la mai multe bucati din fostul teritoriu armean sovietic care au fost controlate in mod similar de Azerbaidjan de la primul razboi, precum si la teritoriul din interiorul Armeniei, estimat la aproximativ 215 kilometri patrati, pe care trupele azere l-au ocupat in urma mai multor incursiuni intre mai 2021 si septembrie 2022.
Armenia si mai multe state occidentale au cerut retragerea trupelor azere de pe teritoriile armenesti. Dar Baku a refuzat, invocand ca justificare lipsa de demarcare a frontierelor.
Iar Aliyev a spus explicit ca nu are intentia de a le retrage in declaratiile sale din 10 ianuarie. „Nu facem un pas inapoi pentru ca acea granita trebuie definita. Cu toate acestea, locatia noastra, care este in prezent contestata de Armenia, nu include nicio asezare”.
Delimitarea si demarcarea frontierelor de stat dintre Armenia si Azerbaidjan, precum si deschiderea legaturilor de transport, raman cele mai disputate probleme intre cele doua tari dupa preluarea Karabahului de catre Azerbaidjan in septembrie. Comisia de frontiera care se ocupa de problemele de delimitare si demarcare a avut ultima sa reuniune la sfarsitul anului trecut, iar urmatoarea, potrivit lui Aliyev, va avea loc luna aceasta, pe ordinea de zi aflandu-se chestiunea satelor de frontiera din regiunea Gazakh din Azerbaidjan.
Desi s-a spus ca in noiembrie s-a ajuns la un acord asupra principiilor unui acord de pace, partile par sa fi respins reciproc proiectele de propuneri pentru acordul de pace.
In plus, partile nu sunt de acord cu privire la cine ar trebui sa medieze discutiile. Erevanul se opune medierii Moscovei, in timp ce Baku a refuzat in ultimele luni discutiile initiate de UE sau de SUA.
In decembrie, cele doua tari au reusit sa emita o declaratie comuna si sa convina asupra unui schimb de prizonieri, dar nu au un plan clar de continuare a discutiilor bilaterale.
