Omenirea tocmai a simtit pentru prima data cum este viata intr-o lume mai calda cu 1,5 grade Celsius decat in perioada preindustriala
Lumea tocmai a simtit pentru prima data gustul real al unei planete care este cu 1,5 grade Celsius mai calda decat in perioada preindustriala.
Potrivit datelor furnizate de Copernicus Climate Change Service, luna iulie a acestui an a fost cea mai torida iulie inregistrata vreodata, cu o temperatura cuprinsa intre 1,5 si 1,6 grade Celsius mai mare decat media inregistrata inainte de utilizarea pe scara larga a combustibililor fosili, potrivit Washington Post.
„Este pur si simplu socant cat de mare este aceasta diferenta fata de tot ceea ce am mai vazut pana acum”, a declarat Zeke Hausfather, climatolog si responsabil cu cercetarea climatica la compania de plati Stripe, subliniind ca luna iulie a fost cu 0,35 grade Celsius peste recordul anterior.
Inainte de luna iulie a acestui an, lumea trecuse pentru scurt timp peste 1,5 grade Celsius de cateva ori inainte – dar a fost in timpul lunilor de iarna pentru emisfera nordica, atenuand astfel impactul asupra celor mai mari centre de populatie. Aceasta a fost prima luna in care temperaturile au depasit cu acest interval nivelurile preindustriale, iar cea mai mare parte a populatiei lumii s-a aflat in conditii de vara fierbinte.
Acest lucru nu inseamna ca lumea si-a ratat obiectivul climatic de a preveni o crestere a temperaturii de 1,5 grade. Pentru aceasta ar fi nevoie ca temperaturile sa fie mai mari, in medie, timp de mai multi ani la rand – nu doar o singura luna. In prezent, oamenii de stiinta estimeaza ca, in lipsa unor reduceri dramatice ale emisiilor, aceasta limita de 1,5 va fi depasita in jurul anului 2030.
Dar aceasta inseamna ca oamenii din intreaga lume au experimentat pentru scurt timp cum ar putea sa se simta intr-o astfel de lume in timpul lunilor de vara.
Nu a fost placut. In Phoenix, temperaturile au fost de peste 43 grade Celsius timp de 31 de zile la rand – ajungand uneori la 47 sau 48 grade. Biroul local al medicului legist a fost nevoit sa aduca racitoare pentru a manipula cadavrele in exces, pentru prima data de la apogeul pandemiei de coronavirus.
In Europa, Roma a inregistrat o temperatura record de 41 grade Celsius, in timp ce la Beijing locuitorii au comandat masti de protectie pentru a se proteja de soare, numite „facekinis”. In Golful Persic din Iran, indicele de caldura a atins 66 de grade – aproape de limita supravietuirii umane.
La un anumit nivel, acest lucru nu este o surpriza. Oamenii de stiinta spun ca temperaturile caniculare din iulie sunt destul de conforme cu asteptarile pentru o lume cu schimbari climatice. „Acest lucru se incadreaza in intervalul de variatie al modelelor noastre”, a declarat Andrew Dessler, climatolog la Texas A&M University.
Unele functionari ale sistemului climatic din prezent – de exemplu, nivelul record de gheata marina din Antarctica – sunt adevarate anomalii pe care oamenii de stiinta nu le pot explica inca in prezent. Dar majoritatea sunt exact ceea ce s-au asteptat de la o lume care a continuat sa arda combustibili fosili. In timp ce unele tari dezvoltate au redus utilizarea carbunelui, petrolului si a gazelor, emisiile globale nu au facut decat sa se stabilizeze. Si, daca emisiile globale nu ajung la zero, planeta va continua sa se incalzeasca.
Unul dintre cele mai inspaimantatoare lucruri legate de aceasta lume tot mai calda care se contureaza ar putea fi rapiditatea cu care oamenii se adapteaza mental la ea. In urma cu aproape 10 ani, 2014 a fost cel mai calduros an inregistrat vreodata – acum, privind in urma, 2014 pare a fi un an rece. Cercetatorii au descoperit ca oamenii inceteaza rapid sa mai remarce temperaturile ridicate; dupa doi pana la opt ani, ceea ce a fost candva un record incepe sa para a fi noua normalitate.
Dar, in timp ce unele aspecte ale incalzirii temperaturilor pot ajunge sa para banale, altele nu. In unele parti din Orientul Mijlociu si din Africa, temperaturile ating limitele pe care le poate suporta corpul uman. In acelasi timp, retelele electrice, drumurile, podurile si alte infrastructuri se afla sub presiune pe masura ce temperaturile cresc peste nivelul pentru care au fost construite si planificate. „Ceea ce observam este ca lumea noastra este proiectata foarte sensibil pentru o gama mica de temperaturi”, a spus Dessler. „Cand temperaturile ies din acest interval, intregul sistem face implozie”.
Marca de 1,5 grade Celsius nu este un punct de inflexiune magic – oamenii de stiinta nu stiu cu certitudine ca aceasta va determina depasirea anumitor praguri. Dar reprezinta speranta guvernelor lumii de a mentine schimbarile climatice la un nivel oarecum controlabil. Iar la fiecare bucatica de incalzire, posibilele efecte se inrautatesc. „Urmatoarea zecime de grad va fi mult mai rea decat ultima zecime de grad”, a spus Dessler.
