ONU solicita Curtii Internationale de Justitie o opinie cu privire la „incalcarea” drepturilor palestinienilor
Adunarea Generala a ONU a cerut Curtii Internationale de Justitie sa analizeze legalitatea politicilor israeliene in Cisiordania ocupata si Ierusalimul de Est. Votul a fost 87-26, cu 53 de abtineri, potrivit ABC News.
Aceasta este una dintre cele mai lungi si mai spinoase dispute din lume, o cerere promovata de palestinieni si opusa vehement de Israel.
Desi hotararile instantei nu sunt obligatorii, ele influenteaza opinia internationala. Ultima data a abordat conflictul in 2004, cand Adunarea i-a cerut sa ia in considerare legalitatea unei bariere de separare construite de Israel.
Ambasadorul palestinian Riyad Mansour a multumit tarilor care au sustinut masura. „Avem incredere ca, indiferent de votul dvs. de astazi, daca credeti in dreptul international si pacea, veti sustine opinia Curtii Internationale de Justitie, atunci cand va fi emisa”, a spus Mansour, indemnand in continuare tarile sa se „impuna in fata” noului guvern al Israelului.
Israelul nu a vorbit la Adunare, care a votat in timpul Sabatului evreiesc, insa, intr-o declaratie scrisa in prealabil, ambasadorul Gilad Erdan a numit masura „revoltatoare”, ONU „falimentata din punct de vedere moral si politizata” si orice potentiala decizie a instantei „complet ilegitima”.
Israelul a ocupat Cisiordania, Ierusalimul de Est si Fasia Gaza in razboiul din 1967 din Orientul Mijlociu. Palestinienii incearca sa uneasca toate cele trei zone intr-un stat independent.
Israelul considera Cisiordania un teritoriu disputat si a construit zeci de asezari care gazduiesc acum aproximativ 500.000 de colonisti evrei. De asemenea, a anexat Ierusalimul de Est si considera ca intreg orasul este capitala sa. Alti 200.000 de israelieni traiesc in asezari construite in Ierusalimul de Est, pe care Israelul le considera a fi cartierele capitalei sale. Locuitorii palestinieni ai orasului se confrunta cu o discriminare sistematica, ceea ce face dificila construirea de case noi sau extinderea celor existente.
Comunitatea internationala considera in mod covarsitor asezarile ca fiind ilegale. Anexarea de catre Israel a Ierusalimului de Est, care gazduieste cele mai sensibile locuri sfinte ale orasului, nu este, de asemenea, recunoscuta la nivel international. Israelul s-a retras din Gaza in 2005. Doi ani mai tarziu, gruparea militanta Hamas a preluat controlul asupra teritoriului de la fortele presedintelui Mahmoud Abbas.
Rezolutia de vineri a cerut Curtii Internationale de Justitie sa emita un aviz consultativ cu privire la consecintele juridice ale masurilor israeliene despre care a spus ca „vizeaza modificarea compozitiei demografice, caracterul si statutul orasului sfant Ierusalim”. De asemenea solicita o opinie despre modul in care politicile israeliene afecteaza statutul legal al ocupatiei sale, „si care sunt consecintele juridice care decurg pentru toate statele si Natiunile Unite din acest statut”.
Israelul a desfasurat un lobby puternic impotriva masurii si a condamnat Adunarea pentru acest vot. Inainte de vot, premierul in exercitiu Yair Lapid a contactat personal aproximativ 60 de lideri mondiali, in timp ce presedintele Isaac Herzog a vorbit cu multi omologi, potrivit unui oficial diplomatic israelian care a vorbit sub conditia anonimatului,.
Organizatia Natiunilor Unite are o lunga istorie de adoptare a rezolutiilor critice la adresa Israelului, iar Israelul si SUA acuza organismul mondial ca este partinitor.
Israelul i-a acuzat pe palestinieni, care au statut de stat observator nemembru la Natiunile Unite, ca incearca sa foloseasca ONU pentru a ocoli negocierile de pace si a impune un acord.
Palestinienii spun ca oficialii israelieni, in special viitorul prim-ministru Benjamin Netanyahu, nu cauta pacea, deoarece continua sa extinda asezarile pe terenurile ocupate. Ultima runda de discutii de pace de fond a esuat in 2009.
Votul de vineri a venit in urma aprobarii proiectului de rezolutie in comisia de buget a adunarii si in Comisia speciala pentru politica si decolonizare din 11 noiembrie. Inainte de votul comisiei din 11 noiembrie, Erdan le-a spus diplomatilor ONU ca aprobarea rezolutiei va distruge „orice speranta de reconciliere” cu palestinienii si va perpetua conflictul. El a avertizat ca implicarea instantei „intr-un conflict vechi de zeci de ani doar pentru a dicta uneia dintre parti cererile celeilalte asigura inca multi ani de stagnare” si le ofera palestinienilor „scuza perfecta pentru a continua boicotarea mesei de negocieri pentru a perpetua conflictul”.
Dupa votul comitetului, Mansour a spus ca „poporul nostru are dreptul la libertate”, subliniind ca „nimic nu justifica atitudinea fata de ocupatia si anexarea israeliana, deplasarea si deposedarea poporului nostru”.
Curtea este de asteptat sa solicite opinii de la zeci de tari inainte de a-si emite avizul peste cateva luni. Israelul nu a spus daca va coopera.
Nu este prima data cand instantei internationale i se cere sa intervina asupra conflictului.
In 2004, instanta a declarat ca o bariera de separare ridicata de Israel este „contrara dreptului international” si a cerut Israelului sa opreasca imediat constructia. Israelul a spus ca bariera este o masura de securitate menita sa impiedice teroristii palestinieni sa ajunga in orasele israeliene. Palestinienii spun ca prin aceasta structura se continua colonizarea, din cauza rutei sale prin Ierusalimul de Est si parti din Cisiordania.
Israelul a ignorat hotararea din 2004, iar rezolutia de vineri cere Israelului sa o respecte, sa opreasca constructia zidului si sa-l demonteze. Se spune ca Israelul ar trebui sa faca, de asemenea, reparatii pentru toate daunele cauzate de constructia zidului, „care a afectat grav drepturile omului” si conditiile de viata ale palestinienilor.
Solicitarea de aviz consultativ al curtii face parte dintr-o rezolutie ampla intitulata „Practicile israeliene si activitatile de colonizare care afecteaza drepturile poporului palestinian si ale altor arabi din teritoriile ocupate”.
