Premiera: Parlamentul spaniol permite utilizarea limbilor basca, catalana si galiciana
Parlamentul national spaniol de la Madrid a permis marti utilizarea a trei limbi minoritare, dupa o concesie facuta de premierul Pedro Sanchez separatistilor catalani, relateaza Deutsche Welle.
De asemenea, Madridul a cerut ca aceste limbi – catalana, basca si galiciana – sa devina limbi oficiale ale UE, intampinand obiectii din partea altor state membre.
Ce s-a intamplat in Parlament?
Initial, un membru al Partidului Socialist (PSOE) al lui Sanchez s-a adresat adunarii in limba galiciana, dar a fost intrerupt de liderul grupului parlamentar al partidului de extrema dreapta Vox, Maria Jose Milla, care a obiectat la utilizarea limbii.
Milla a fost admonestata de catre speaker, ceea ce i-a determinat pe toti cei 33 de legislatori ai Vox sa paraseasca sala in semn de protest.
Acestia si-au lasat castile de traducere pe scaunul premierului, care se afla in prezent la Adunarea Generala a ONU de la New York.
Vox se opune actualului sistem spaniol de puteri regionale descentralizate si a cerut un referendum national care sa interzica partidele separatiste.
In timp ce principalul partid conservator de opozitie, Partidul Popular (PP), este mai putin ostil, dar a cerut ca limbile minoritare sa fie permise doar dupa ce exista o aprobare oficiala.
Aceste reguli au primit unda verde cu 176 de voturi pentru, 169 impotriva si doua abtineri, dupa ce legislatorii au ascultat in direct traducerile in spaniola ale celor trei limbi minoritare. Catalana, basca si galiciana erau anterior interzise in camera inferioara, desi erau partial permise in camera superioara a Spaniei, Senatul.
„Aceasta este o zi istorica. … In sfarsit, drepturile vorbitorilor de catalana sunt respectate”, a declarat Miriam Nogueras, un deputat din partea partidului catalan de linie dura Junts.
Sanchez a facut aceasta concesie in schimbul faptului ca Junts, care a iesit din alegeri ca un arbitru, de care depinde formarea unui guvern stabil, a sustinut candidatul PSOE pentru functia de presedinte al parlamentului.
Apelul pentru recunoasterea UE intampina rezistenta
De asemenea, Spania a indemnat Uniunea Europeana sa recunoasca cele trei limbi ca fiind oficiale in cadrul institutiilor sale – o alta pretentie a Junts.
Chestiunea a fost dezbatuta de diplomati de top din cadrul blocului marti, dar s-a lovit de opozitia unor state membre care au spus ca ar crea un precedent nefolositor si ar declansa un efect de domino pentru recunoasterea altor limbi minoritare.
In prezent, in UE exista 24 de limbi oficiale, la care se adauga alte 60 de limbi regionale si minoritare. Toate cele 27 de state membre trebuie sa fie de acord in unanimitate cu includerea oricaror limbi oficiale suplimentare.
Aproximativ 9 milioane de persoane din nord-estul Spaniei si din Insulele Baleare vorbesc catalana, precum si o mica parte din populatia din Franta.
Aproximativ 2 milioane de persoane din nord-vestul Spaniei vorbesc galiciana, in timp ce limba basca este vorbita de aproximativ trei sferturi de milion de persoane din nordul Tarii Bascilor si din regiunea Navarra.
Reforma lingvistica si apelul la Europa vin in contextul in care Sanchez incearca sa atraga partidele separatiste catalane pentru a-l sustine in cadrul unui vot de investitura.
In prezent Sanchez este premier interimar si va trebui sa astepte pana la sfarsitul lunii septembrie pentru a avea o sansa de a-si asigura postul pe termen lung.
Liderul PP, Alberto Nunez Feijoo, al carui partid a obtinut cele mai multe mandate, este primul pe lista pentru a avea sansa de a forma un guvern. Feijoo, el insusi vorbitor bilingv de spaniola si galiciana, nu a reusit pana acum sa formeze o coalitie suficient de mare pentru a-si asigura o majoritate.
