Putin afirma ca Rusia „va raspunde corespunzator” daca Marea Britanie va furniza obuze cu uraniu saracit Ucrainei
Vladimir Putin a incercat sa exploateze o declaratie britanica potrivit careia ar urma sa furnizeze Ucrainei obuze pentru tancuri fabricate cu uraniu saracit, sustinand ca livrarea armelor perforante pentru blindate ar determina un raspuns rusesc, scrie The Guardian.
Ministrul britanic al Apararii, Annabel Goldie, a declarat ca Marea Britanie va furniza Ucrainei, odata cu cadoul sau de 14 tancuri Challenger 2, „obuze perforante care contin uraniu saracit”, deoarece acestea sunt considerate „foarte eficiente in a invinge tancurile si vehiculele blindate moderne”.
Comentariile au inceput sa circule marti pe canalele de socializare rusesti, iar liderul rus a ales sa se refere la ele dupa o intalnire cu Xi. „Daca toate acestea se vor intampla, Rusia va trebui sa raspunda in consecinta, avand in vedere ca Occidentul in mod colectiv incepe deja sa foloseasca arme cu componenta nucleara”, a spus el.
Putin nu a detaliat, desi liderul rus face frecvent amenintari legate de arme nucleare, in mare parte pentru a convinge tarile occidentale sa isi limiteze interventiile in razboiul din Ucraina, care a fost declansat de invazia Moscovei de anul trecut.
Intre timp, Serghei Soigu, ministrul rus al Apararii, a declarat ca acum au ramas din ce in ce mai putini pasi inainte de o potentiala „coliziune nucleara” intre Rusia si Occident. Moscova are, de asemenea, in stoc propriile obuze de tancuri Svinets-2 cu uraniu saracit.
Marea Britanie a raspuns acuzand Rusia ca „incearca in mod deliberat sa dezinformeze”. Uraniul saracit „nu are nimic de-a face cu armele si capacitatile nucleare”, a declarat Ministerul britanic al Apararii, precizand ca este „o componenta standard” folosita de armate, inclusiv de Rusia insasi. „Rusia stie acest lucru”, a adaugat purtatorul de cuvant.
Uraniul saracit este un produs secundar al procesului de imbogatire care permite fabricarea combustibilului nuclear si a armelor nucleare si, prin urmare, este mai putin radioactiv decat metalul natural, desi persista ingrijorari cu privire la toxicitatea sa. Deseul este folosit pentru fabricarea obuzelor penetrante pentru tancuri, deoarece este cu 70% mai dens decat plumbul.
Munitii similare au fost folosite de Regatul Unit si de SUA in razboaiele din Irak si din Golf din 1991 si 2003, iar o analiza recenta a studiilor din BMJ Global Health a evidentiat „posibile asocieri” de probleme de sanatate pe termen lung in randul irakienilor legate de utilizarea uraniului saracit pe campul de lupta.
O analiza a Organizatiei Mondiale a Sanatatii concluzioneaza ca „in unele cazuri, nivelurile de contaminare a alimentelor si a apelor subterane ar putea creste dupa cativa ani” si ar trebui monitorizate si recomanda luarea de masuri de curatare in cazul in care „nivelurile de contaminare cu uraniu saracit sunt considerate inacceptabile de catre experti calificati”.
Cu toate acestea, o prezentare generala realizata de Agentia Internationala pentru Energie Atomica afirma ca exista o „lipsa de dovezi privind un risc clar de cancer in studiile efectuate de-a lungul mai multor decenii”, in timp ce un studiu al Royal Society din 2001 a concluzionat ca cel mai mare risc de cancer a fost cel cu care s-au confruntat soldatii dintr-un tanc care au supravietuit dupa ce a fost lovit de o munitie cu uraniu saracit.
Unul dintre experti, Alastair Hay, profesor emerit de toxicitate a mediului la Universitatea din Leeds, a evaluat datele de toxicitate la scurt timp dupa razboiul din Irak, dar a declarat ca o evaluare precisa a fost dificila, deoarece au existat multe alte variabile.
„Una dintre dificultati a fost incercarea de a stabili expunerea, avand in vedere toate incertitudinile – miscarea oamenilor, unde se aflau munitiile si urmarirea acestor oameni. Au existat atat de multe lacune in ceea ce priveste dovezile la momentul razboiului din Irak”, a spus el.
Campaign for Nuclear Disarmament (CND) a criticat, de asemenea, decizia, afirmand ca nu este necesar ca Marea Britanie sa trimita astfel de munitie pentru tancuri in Ucraina, deoarece, potrivit secretarului sau general, Kate Hudson, „nu va face decat sa sporeasca suferinta pe termen lung a civililor prinsi in acest conflict”.
Liderul CND a declarat ca, in schimb, Marea Britanie ar trebui „sa impuna un moratoriu imediat asupra utilizarii armelor cu uraniu saracit” – o cerere pe care Ministerul Apararii a respins-o in mod repetat – „si sa finanteze studii pe termen lung privind impactul acestora asupra sanatatii si mediului”.
