Sfarsitul amestecului lui Erdogan in politicile economice? Turcia aproape dubleaza ratele dobanzilor pentru a combate inflatia
Turcia aproape ca a dublat joi ratele dobanzilor in cadrul eforturilor de combatere a inflatiei galopante si de atragere a investitiilor straine, marcand o aparenta indepartare de la politica presedintelui Recep Tayyip Erdogan de a mentine ratele scazute, scrie Politico.
Intr-o decizie anuntata joi de banca centrala a tarii, oficialii au declarat ca rata de referinta pentru imprumuturi pe o saptamana va creste de la 8,5% la 15%. Turcia „a decis sa inceapa procesul de inasprire monetara pentru a stabili cat mai curand posibil cursul dezinflatiei si pentru a ancora asteptarile inflationiste”, a precizat banca centrala intr-un comunicat.
Desi atragatoare dupa standardele internationale, majorarea este semnificativ mai mica decat se astepta, iar banca a precizat ca nu se va grabi sa actioneze din nou: „Inasprirea monetara va fi consolidata in continuare, atat cat este necesar, in timp util si gradual”.
Cu toate acestea, aceasta intoarcere in sens invers in privinta ratelor marcheaza un pariu politic cu miza mare pentru Erdogan. Dupa ce a castigat un al treilea mandat la alegerile prezidentiale de luna trecuta cu 52% din voturi, el se confrunta acum cu o batalie pentru a tine in frau criza costului vietii din tara, care este considerata ca fiind alimentata de strategia sa „neortodoxa” de a insista ca ratele scazute ale dobanzilor vor tine sub control inflatia, care se situeaza in prezent in jurul valorii de 40%.
Erdogan a adus o noua echipa de experti financiari de prima marime pentru a prescrie medicamentul amar necesar pentru a controla preturile galopante, dar, in acelasi timp, se distanteaza de cresterea ratelor, insistand ca inca mai crede ca reducerea ratelor va domoli spirala costurilor pentru bunurile de baza si alimentele de baza.
Dupa alegeri, Erdogan l-a numit pe fostul economist de la Merrill Lynch Mehmet Simsek in functia de ministru de finante si pe Hafize Gaye Erkan, fosta angajata a Goldman Sachs si a First Republic Bank, in functia de guvernator al bancii centrale.
Marea intrebare este daca Erdogan ii va folosi pur si simplu pe cei doi noi numiti pentru a absorbi caldura politica a unor reforme care vor fi cu siguranta nepopulare, insistand in continuare de pe margine ca linia urmata de ei este gresita.
Intr-adevar, de la alegeri incoace, Erdogan nu a dat niciun indiciu ca ar reveni asupra strategiei sale „rate scazute, inflatie scazuta”. Dimpotriva.
„Unii prieteni nu ar trebui sa faca greseala de a crede ca presedintele trece printr-o mare schimbare in politicile privind ratele dobanzilor.”, a declarat acesta saptamana trecuta. „Am lucrat cu o teorie a ratei scazute a dobanzii, a inflatiei scazute. Imi mentin pozitia”.
In mod traditional, Erdogan a respins apelurile de crestere a ratelor dobanzilor, argumentand ca invataturile islamice interzic uzura. „Va rog sa ma urmariti in urma alegerilor si veti vedea ca inflatia va scadea impreuna cu ratele dobanzilor”, a insistat Erdogan intr-un interviu acordat CNN dupa vot, insistand ca nu va exista „absolut” nicio schimbare in gestionarea economiei.
Inaintea deciziei de joi, Dimitar Bechev, expert in Turcia la Universitatea din Oxford si autor al unei carti despre politica lui Erdogan, a declarat pentru Politico ca orice schimbare de politica ar putea sa nu dureze mult timp. „Am mai avut episoade similare inainte”, a spus el, subliniind ca ultimul guvernator al bancii centrale a Turciei care a facut presiuni publice pentru majorarea ratelor a fost demis de presedinte dupa mai putin de sase luni in functie.
Potrivit acestuia, „este putin probabil ca Simsek sa se opuna lui Erdogan – doar sa linisteasca investitorii straini pe termen scurt”, a adaugat Bechev.
Cresterea mai mica decat cea asteptata a ratei de joi si promisiunea unor noi cresteri graduale pare a fi o incercare de a reduce potentialul unei lupte interne generalizate in legatura cu politicile privind ratele.
Inflatia anuala a Turciei a atins un varf de 85,5% in octombrie, dar a scazut la 39,6% incepand cu luna mai. Acest lucru este in concordanta cu procesul de dezinflatie observat in multe alte parti ale lumii – doar ca la un nivel mult mai ridicat.
Banca centrala a Turciei a vandut in jur de 5 miliarde de dolari pe luna din rezervele valutare pentru a mentine moneda stabila in prima jumatate a anului, potrivit lui Brad Setser, economist la Council for Foreign Relations.
Lira a scazut deja cu aproximativ 20 de procente de la inceputul alegerilor, in timp ce banca centrala si-a redus interventiile pe piata valutara.
