Statuie a fondatorului politiei secrete sovietice in centrul Moscovei. Dzerjinski a fost arhitectul terorii bolsevice
O statuie de bronz a lui „Felix de Fier” Dzerjinski, fondatorul politiei secrete sovietice si arhitectul Terorii Rosii care a urmat revolutiei din 1917, a fost dezvelita la sediul serviciului de spionaj strain al Rusiei, transmite The Guardian.
Dzerjinski, un nobil polonez devenit revolutionar care a contribuit la asezarea bazelor sistemului represiv pe care urma sa-l conduca Stalin, este insultat de dizidenti, dar este un erou pentru spionii care conduc in Rusia lui Vladimir Putin.
Dupa caderea Zidului Berlinului in 1989, statuia sa a fost daramata in urale in Polonia si, cand Uniunea Sovietica insasi s-a prabusit in 1991, un monument al lui Dzerjinski aflat in fata sediului KGB din Piata Lubianka din Moscova a fost dat jos de pe soclu.
Dar acum Felix s-a intors printre spionii Rusiei.
Serghei Nariskin, seful Serviciului de Informatii Externe al Rusiei (SVR), succesorul al KGB, a marcat luni dezvelirea statuii in fata sediului sau din districtul Yasenevo din sudul Moscovei.
„Colegi, sculptura in fata careia ne aflam este o copie oarecum redusa a celebrului monument al lui Dzerjinski instalat in Piata Lubianka din Moscova in 1958”, a spus Nariskin la aniversarea zilei de nastere a lui Dzerjinski.
„Cuvintele lui inaripate ca doar o persoana cu minte clara, inima calda si mainile curate poate deveni un ofiter de securitate au devenit un ghid moral important pentru cateva generatii de angajati ai agentiilor de securitate din tara noastra”, a adaugat el.
Dzerjinski se inalta deasupra lui Nariskin, inaintasul lui Putin, in varsta de 68 de ani, care statea alaturi de un grup de barbati – multi dintre ei necunoscuti.
Statuia din fata sediului SVR seamana remarcabil de mult cu aceea care statea candva in Piata Lubianka. In ambele, Dzerjinski sta, privind in fata, imbracat cu o haina lunga, cu o mana in uzunar.
Pentru unii rusi, intoarcerea lui DzerjinskI pe un astfel de piedestal public este un indicator al represiunii, despre care spun ca predomina in Rusia in timp de razboi si al masurii in care tara si-a abandonat directia post-sovietica spre vest.
„Dzerjinski este un simbol al represiunii si al ilegalitatii”, a declarat pentru Reuters Nikita Petrov, istoric la organizatia pentru drepturile omului Memorial, care a impartit premiul Nobel pentru pace in 2022, la un an dupa ce a fost interzisa si dizolvata in Rusia.
„Dzerjinski a fost seful primei agentii punitive sovietice care a fost ghidata nu de lege, ci de vointa politica si de o viziune asupra lumii care impartea oamenii in folositori si daunatori.”
Fiind unul dintre cei mai loiali locotenenti ai lui Lenin, Dzerjinski a contribuit la stabilirea guvernului revolutionar folosind tactici leniniste nemiloase: persecutia brutala a oponentilor sau chiar a oricarei persoane suspectata ca ar putea fi un adversar.
In calitate de sef al politiei secrete a lui Lenin si apoi a lui Stalin din 1917 pana la moartea sa in 1926, Dzerjinski a condus campania de intimidare, arestari, violente si executii care a devenit cunoscuta sub numele de „Teroarea Rosie”.
El a fondat Comisia Extraordinara pentru Intreaga Rusie, Ceka. Aceasta a instituit un val de executii sumare in timpul razboiului civil, inainte de a fi reorganizata in Directia Politica de Stat (GPU) si apoi Directia Politica Comuna de Stat (OGPU).
Functiile OGPU au fost ulterior transferate la NKVD, Comisariatul Poporului pentru Afaceri Interne, care a dus la indeplinire cel mai mult represiunea lui Stalin.
KGB-ul, unde Putin a lucrat candva ca spion, a fost un succesor al acestor organizatii. Serviciul Federal de Securitate de astazi, principalul succesor al KGB, isi urmareste istoria pana la Dzerjinski.
Atat de mare este influenta de durata a „Chekistului numarul unu”, incat, chiar si in Rusia moderna, unii spioni inca se numesc cekisti – dupa Ceka pe care a fondat-o.
„Imaginea presedintelui Comisiei Extraordinare a Intregii Rusiei a devenit unul dintre simbolurile timpului sau, standardul onestitatii de cristal, devotamentului si loialitatii fata de datorie”, a spus Nariskin.
„El a ramas fidel idealurilor sale pana la sfarsit – idealurile de bunatate si dreptate”, a spus Nariskin.
