Topirea stratului de gheata din vestul Antarcticii este „inevitabila” – studiu
Un studiu al Societatii Antarctice Britanice, publicat luni in revista Nature Climate Change, sustine ca trendul de crestere rapida a ratei de incalzire a oceanelor si de topire a platoului de gheata pare inevitabil pentru restul secolului, relateaza Deutsche Welle.
Autorul principal, oceanograful Kaitlin Naughten, a declarat in legatura cu studiul: „Intrebarea noastra principala aici a fost: Cat de mult control mai avem asupra topirii platformei de gheata? Cat din procesul de topire mai poate fi prevenit prin reducerea emisiilor? Din pacate, nu sunt vesti bune”.
Naughten a spus ca ar putea dura sute de ani pentru ca platoul sa se topeasca in intregime – ceea ce ar produce o crestere de 1,8 metri a nivelului marii – dar o topire majora pare sa fie inevitabila, conform tuturor simularilor computerizate facute de ea si colegii ei.
Cercetatorii au analizat in mod special calota de gheata din Antarctica de Vest si au constatat ca, chiar daca incalzirea globala ar putea fi mentinuta la tinta internationala de doar cateva zecimi de grad, aceasta ar avea „o putere limitata de a preveni incalzirea oceanelor care ar putea duce la topirea calotei de gheata din Antarctica de Vest”.
Chiar daca temperaturile ar creste doar cu 1,5 grade Celsius peste nivelurile din perioada preindustriala – cel mai optimist scenariu al studiului – cercetatorii spun ca gheata s-ar topi de trei ori mai repede decat in secolul trecut.
„Reducerea emisiilor poate ajuta la prevenirea celui mai pesimist scenariu de topire, dar dincolo de acesta, atenuarea are un impact neglijabil”, a declarat Naughten.
Cercetatorii s-au concentrat asupra calotei glaciare din vestul Antarcticii, care este mai fragila decat partea estica a continentului sudic.
Naughten a declarat ca evita cuvantul „condamnare”, deoarece este inca posibil ca emisiile si incalzirea globala sa poata fi teoretic oprite sau chiar inversate pe termen lung, adaugand: „Cresterea nivelului marii are loc pe termen foarte lung. Am analizat acest fenomen doar pana in 2100”.
Studiul sugereaza ca schimbarea ar putea dura cateva sute de ani, dar Naughten a subliniat ca viteza finala a transformarii este un factor cheie. Ea a spus ca topirea ar fi „absolut devastatoare” daca ar avea loc in doar cateva sute de ani, dar ca omenirea s-ar putea adapta daca schimbarea s-ar putea prelungi pe o perioada de cateva mii de ani.
Alti oceanorafi care nu au fost implicati in studiu, cum ar fi Tiago Segabinazzi Dotto de la Centrul National de Oceanografie din Marea Britanie, au avertizat ca rezultatele „trebuie tratate cu atentie, deoarece diferite modele (…) pot da raspunsuri diferite”.
